Zaharul ucide

Vreţi să reduceţi suferinţa şi numărul de decese? Taxaţi produsele care au zahăr şi sare în exces

Marea Britanie, una dintre cele mai obeze naţiuni europene, va introduce mâine o taxă pe băuturile cu exces de zahăr. Britanicii se alătură astfel unui grup restrâns de ţări care suprataxează produsele alimentare cu exces de zahăr sau sare pentru a descuraja consumul acestora sau pentru a face rost de bani suplimentari la buget.

În Europa de Est, pionierat în acest sens face Ungaria, o naţiune mai obeză decât Marea Britanie. De asemenea, Ungaria este una dintre cele mai îndatorate economii din Europa de Est.

Lobbyiştii producătorilor de bauturi şi alimente cu exces de zahăr, sare sau cofeină spun că taxele suplimentare pe aceste produse pot afecta afacerile, ducând la reducerea producţiei şi chiar la concedieri. Cei mai mulţi retaileri au mărci proprii de băuturi nonalcoolice dulci şi de snacksuri. Însă datele statistice arată că acest fel de taxe reduc consumul de alimente nesănătoase şi aduc bani la buget. 

În 2011, Ungaria a deschis o serie de taxe aplicate produselor alimentare considerate nesănătoase, printre care băuturi dulci, bom­boane, gustări sărate, condimente şi dulceţuri.

Demersurile pentru a suprataxa alimentele au început ambiţios. Pachetul de taxe a fost numit la început „taxa hamburger“ şi includea ideea taxării  produselor de fast-food, scrie The New York Times. Ulterior, efortul a fost rebotezat „taxa pe chipsuri“, ocolind problema alimentaţiei bogate în grăsimi specifice ungurilor. 

Este o schimbare pe care mulţi au atribuit-o lobbyului companiilor multinaţionale. Într-un final, au rămas supuse taxării doar alimentele împachetate. Valoarea taxei variază în funcţie de tipul alimentului. Guvernul se aştepta să strângă prin acest demers venituri anuale de 70 de milioane de euro.

În patru ani de aplicare, aceste taxe au adus 61,3 miliarde de forinţi (197 milioane de euro) pentru cheltuieli cu sănătatea.

Intenţia guvernului maghiar a avut efect asupra producătorilor, dintre care 40% şi-au refăcut reţetele înainte de introducerea taxelor. La patru ani de la aplicare, peste 59% dintre consumatori îşi reduseseră achiziţiile de produse de tipul junk food, potrivit unui studiu al Institutului Naţional pentru Farmacie şi Nutriţie din Ungaria şi al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, notează Forbes. Participanţii la studiu au explicat că de când au fost introduse taxele aleg produse mai ieftine, dar se gândesc mai mult la riscurile pe care alimentaţia lor le aduce sănătăţii. Studiul arată că 30% dintre consumatori şi-au redus consumul de dulciuri preambalate, 22% au consumat mai puţite băuturi energizante şi 12% mai puţine băuturi îndulcite cu zahăr.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a cercetat cazul Ungariei şi a găsit că consumul de junk food s-a redus atât datorită creşterii preţurilor, cât şi a campaniilor educaţionale care au înconjurat taxele. Studiile arată, de asemenea, că taxele pe junk food au efecte considerabile în rândul populaţiei cu venituri reduse, unde consumul de astfel de produse este mai mare.

Ungaria a introdus taxele pe alimente nesănătoase în cadrul unui efort mai larg de a aduce mai mulţi bani la buget prin suprataxări în sectoare precum cel bancar, al retailului sau al traficului pe internet.

Date din ţări variind de la India la Chile arată că taxarea băuturilor carbo-gazoase, a tutunului sau a alcoolului poate forţa consumatorii să se îndrepte spre produse mai sănătoase şi să evite astfel complicaţiile, de sănătate şi la nivel economic, pe care le produce obezitatea şi care împing oamenii şi mai adânc în sărăcie. Rezultatele analizei au fost publicate de jurnalul medical The Lancet, scrie Bloomberg.

În Mexic, introducerea unei taxe în 2013 pe băuturi dulci nonalcoolice a avut ca rezultat reducerea cu 17% a achiziţiilor efectuate de persoane cu venituri mici. Taxa nu a avut aproape niciun impact asupra consumului în rândul populaţiei cu venituri mari. Mexicul a suprataxat şi snacks-urile, dulciurile, untul de arahide, produsele preparate pe bază de cereale „ toate alimentele neesenţiale.

„Taxarea produselor nesănătoase este probabil cea mai importantă măsură care poate fi luată pentru reducerea numărului de decese şi a suferinţei“, a declarat Larry Summers, economist american şi fost secretar al Trezoreriei SUA. „De aceea cred eu că astfel de taxe sunt importante.“

În SUA, prima taxă pe zahăr, introdusă în Berkeley, California, (în 2015) a făcut ca vânzările de băuturi nonalcoolice dulci să scadă cu aproape 10%. Studiile arată că scumpirea acestor băuturi s-ar putea să fi fost benefică pentru vânzările de apă (care au crescut cu aproape 16% după introducerea taxei).

Estonia experimentează cu o taxă de acest gen de la începutul acestui an. Astfel de acţiuni nu au întotdeauna succes. Un efort de a creşte taxele pentru alimente cu grăsimi saturate a eşuat spectaculos în Danemarca. În 2011, această ţară a devenit prima care aplică o taxă pe alimente cu grăsimi saturate, majorând preţurile cărnii, ale produselor lactate, uleiului şi margarinei, printre altele. Fanii efortului au crezut că Danemarca este poziţionată perfect pentru a face o astfel de mutare deoarece avea deja reguli stricte privind etichetarea, administrare eficientă şi companii obişnuite să facă ajustări de acest gen. Însă după doar un an Danemarca a renunţat la taxă. Efortul, spun experţii, a fost subminat de bătăliile politice, de presiunile industriei alimentare şi de o populaţie care a învăţat rapid că poate cumpăra mai ieftin produsele dorite din ţara vecină Germania.

În Marea Britanie, guvernul apreciază că taxa pe băuturi dulci va aduce la buget 240 de milioane de lire sterline anul acesta. Unii retaileri au spus că  nu vor majora preţurile. Mulţi producători au schimbat din timp reţeta. Alţii, cum ar fi Coca-Cola, nu renunţă la reţeta clasică (pentru Coca-Cola Classic). O doză de Cola sau Pepsi full sugar conţine cam nouă linguriţe de zahăr, peste limita ideală calculată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, de şase linguriţe.

Retailerul german Lidl nu aşteaptă ca tendinţa să se propage în toate părţile Europei şi se pregăteşte din timp. Compania  a anunţat că face progrese în reducerea conţinutului de zahăr în produsele sale cu 20% până în 2025. Aldi şi Rewe fac eforturi similare.

Sursa: www.zf.ro