Poate fi fatal un sendvis pe banca... mai bine mananci la restaurant

Nu e glumă! Pe lângă obligativitatea de a face picnic doar în spaţii amenajate - lucru foarte bun - noua lege conţine şi articole ciudate. Avocatul Cristian Bărcan, colaborator CJO.ro, a comentat, pentru cititorii Libertăţii, în ce constau absurdităţile.

• 

S-o luăm cu începutul. În articolul 3 (a) din Legea privind desfăşurarea activităţii de picnic scrie negru pe alb: “Prin picnic se înţelege orice activitate de recreere desfăşurată pe domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor teritorial administrative care implică consumul de băuturi sau alimente şi aprinderea sau nu a focului”. Conform articolului 4, picnicul se poate desfăşura doar “în zonele special amenajate”. În caz contrar, amenda e cuprinsă între 300 şi 3.000 de lei. În ce constă absurditatea? “Să spunem că stai pe o bancă într-un parc, care e domeniu public, nu faci focul, dar mănânci un sendviş şi bei un suc - adică te recreezi. Conform legii, se poate considera că faci picnic într- un loc nepermis. De fapt, e o greşeală de formulare în lege, iar instanţa ar anula o eventuală amendă pentru aşa ceva”, ne-a spus avocatul Cristian Bărcan.

Asta e şi mai şi: dacă răneşti pietrele, plăteşti!

Articolul 6 (l) e şi mai aberant. Iată cum sună acesta: “Persoanele care desfăşoară activitatea de picnic sunt obligate să nu îndepărteze sau să rănească plantele, animalele, rocile sau alte elemente ale cadrului natural”. Dacă nu te conformezi, amenda e de la 200 la 400 de lei. “Aici apare o altă expresie nefericită, care se referă la rănirea rocilor, ceea ce e absurd. A răni înseamnă a produce suferinţă, ceea ce în cazul pietrelor este greu de dovedit”, spune avocatul.

Când Grecia va fi ajuns deja verb, românii vor plânge la mai mult ca perfectul

Grecia, pe drumul unui faliment controlat al brandului de ţară. Se pregăteşte România

Fitch a retrogradat Grecia de la "risc substanţial" la "default inevitabil"

Austeritatea schimbă pe zi ce trece în rău peisajul social din Grecia. Tot mai mulţi protestatari reacţionează violent, iar numărul celor fără adăpost creşte

Se uită unii la Grecia ca pisica la televizor şi cred că pricep totul.
Cică, noi stam bine, nu ca grecii. Dar cum stau grecii? În cap?
Când eram copii nu ştiu cine ne băgase în bibilică: australienii merg cu capu-n jos; de vreme ce noi mergem drept, ei nu au cum decât să atârne. Doamne, ce anormali!
Acum la fel: Doamne ce tembeli şi grecii ăştia! Cum şi-au dus ei ţara la dezastru!
Nu mai e mult şi Grecia va ajunge din substantiv propriu, verb.
"Acum îţi grecizez leafa şi vârsta de pensionare de-o să te duci la slujbă şi-n sicriu!"
Noroc că poporul român e optimist: nu mai apuc eu pensia!
Şi aşa de luni şi luni, Grecia în sus, Grecia în jos, iar concluzia e mereu aceaşi: e mai fain la noi!
Nu cred că e român cu ceva ştiinţă de carte care să nu fi auzit de rezultatul parţial al recensământului: minus 2,6 milioane de locuitori, adică o scădere cu 12% a populaţiei în 10 ani. N-au murit peste noapte, s-au uşchit. Plătesc impozite altora şi-şi educă copii în şcolile altora. Nimic de condamnat aici în ceea ce-i priveşte, dar sistemul public de pensii din România a ajuns în 2011 la un deficit de 3,5 mld. euro, anual - adică 2,7% din PIB, ceea ce înseamnă că 62% din deficitul bugetar al bugetului consolidat de 4,35% din PIB a venit de la pensii.
La volumul de pensii care se plăteşte în România acest lucru înseamnă că o treime dintre acestea nu se susţin din contribuţiile la sistemul de pensii.
De ce?
Ce-a mai rămas pe aici, ia nişte salarii medii pe economie care contribuie la sistemul public de pensii cu sume la fel de "medii" nu poate acoperi necesarul. Ce ne mai spun statisticile INS? Că în jur de 40% din polulaţia cu vârste între 45 şi 65 de ani (vârsta de pensionare) nu lucrează, sau dacă lucrează nu sunt cuprinşi în statistici, deci nu contribuie la buget pe partea lui de formare, ci eventual, pe partea de utilizare.
Dincolo de faptul că ne arată că numărul pensionarilor îl depăşeşte cu mult pe cel al angajaţilor, statisticile ne pot oferi şi perspective, sumbre din păcate. Potrivit Anuarului statistic din 2010 (pe cifrele din 2009), populaţiei cea mai numeroasă născută într-un an avea, în 2009, vârsta de 42 de ani - 250.000 de persoane; şi are acum 45 de ani, deci, în 20 de ani va ieşi la pensie. Când "generaţia" celor de 45 de ani de astăzi va fi în primul an de pensionare, numărul persoanelor de 45 de ani care o va înlocui va fi de 170.000, adică la jumătate. Singur, este un simplu exerciţiu care nu are nimic riguros în el, dar ridică o probemă. Cine îi va susţine pe viitorii pensionari care vor fi într-o proporţie mult mai mare decât astăzi (un raport de 1 angajat la 1,3 pensionari)? Şi cât va fi povara fiscală pentru susţinerea statului pentru angajaţii de atunci, atât cât vor fi mai rămas?
Sigur, cineva poate să spună: ce fac românii azi prin Italia sau Spania, pot face chineziii şi filipinezii la noi, peste 20 de ani. Dar sunteţi siguri că ei vor dori să vină aici peste 20 de ani? Uitaţi-vă la ritmul de dezvoltare al Asiei. În Beijing, salariul minim a ajuns la 150 de euro, faţă de 160 în România!
Se vor susţine ei, viitorii pensionari, din ceea ce au contribuit, ar putea spune altcineva. Dar cu ce au contribuit când câştigul mediu brut pe ţară este de 2.000 de lei? Cu ce contribuie cei 40% dintre cei cu vârste cuprinse astăzi între 45 şi 65 de ani care nu lucrează sau lucrează pe şest?
Ne uităm la bieţii greci cum li se taie salariile, cum li se îngheaţă pensiile, cum viaţa le-a fost transformată în iad de ticăloşii lor creditori care i-au împrumutat pe nebunii lor politicieni. Şi-i căinăm.
Pentru greci, scadenţa a venit. Pentru România este doar amânată. Când va veni - şi va veni, dacă Grecia nu va fi o lecţie amară - Grecia va fi fost deja verb. Dar o bună parte dintre românii "valizi" azi îşi vor vedea tot prezentul la "mai mult ca perfect". Trecutul în trecut: "Fuseserăm odată fericiţi chiar cu pensiile sau salariile alea amărâte."
Şi vom fi învăţat mersul cu capul-n jos ca nimeni alţii.
Grecii plătesc pentru trecutul de huzur. Noi vom plăti pentru prostia nu a nu fi ştiut nici măcar să huzurim.

TOPUL celor mai NOCIVE mezeluri

TOPUL celor mai NOCIVE mezeluri. Reţeta preparatelor de carne care pun în pericol sănătatea românilor

Multe dintre alimentele existente pe piaţă respectă normele care ţin de gust şi de aspect, dar nu respectă normele care ţin de calitatea nutritivă a unui produs - fapt esenţial când vine vorba de mâncare. Aspectul e sesizat şi în raportul de activitate al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), potrivit căruia o mare parte dintre alimentele vândute în comerţ nu respectă normele de etichetare şi de conformitate impuse de legislaţia în vigoare.
Datele ANPC arată că în 2010 au fost prelevate 367 de probe de produse alimentare (preparate din carne, lapte şi produse lactate, orez, gem) şi s-a constatat că la 39,8% dintre probele examinate nu s-au repectat prevederile legale în vigoare.
În cursul anului 2010, prin acţiunile tematice naţionale, au fost controlaţi aproximativ 15.700 de operatori economici dintre care au fost sancţionaţi peste 11.300, valoarea amenzilor date ridicându-se la 23,7 milioane lei. Valoarea produselor neconforme pentru care a fost dispusă măsura de oprire de la comercializare a fost de 3,9 milioane lei, din care: 3,6 milioane lei reprezintă valoarea produselor oprite temporar de la comercializare, iar 0,3 milioane lei reprezintă valoarea produselor oprite definitiv de la comercializare.
Mencinicopschi: "Alimentele din comerţ nu ne hrănesc"
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, a declarat, pentru gândul, că o mare parte dintre alimentele existente pe piaţă respectă normele care ţin de gust, de aspect, nu conţin microorganisme, metale sau mercur, dar nu respectă normele care ţin de calitatea nutritivă a unui produs - lucru esenţial atunci când vine vorba de mâncare. "Alimentele din comerţ nu ne hrănesc. Aceasta este marea problemă a industriei alimentare. Lipsa substanţelor nutritive din preparate nu este o problemă întâlnită doar în România, ci în întreaga lume. Legislaţia în domeniul alimentar se ocupă mai mult de partea senzorială a unui produs: adică să arate bine, să miroasă frumos, să aibă un gust delicios, să reziste cât mai mult timp, dar nu şi să hrănească", a spus medicul nutriţionist.
Şeful Institutului de Cercetări Alimentare atrage atenţia asupra faptului că din cauza produselor alimentare bogate în chimicale şi grăsimi "rele" bolile cardiovasculare şi obezitatea sunt tot mai des întâlnite în rândul populaţiei.
"Practic mâncăm fără să ne hrănim. Problema este că nu ne facem doar nouă rău, ci şi copiilor noştri. O femeie însărcinată care se hrăneşte cu alimente sărace în substanţe nutritive riscă să nască un copil cu afecţiuni congenitale", precizează prof. dr. Mencinicopschi.
Mezelurile din comerţ conţin multă apă şi grăsime
Cele mai ieftine mezeluri sunt şi mai nesănătoase, susţine directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Multe dintre mezelurile de pe piaţă conţin cantităţi impresionante de apă şi grăsime, infime de carne şi generoase de E-uri. "Primul lucru la care trebuie să ne uităm este eticheta compoziţională. Trebuie să ştim că pe etichetă, ingredientele sunt trecute în ordinea cantităţilor folosite. Astfel, dacă vedem că primul e apă, e evident că acesta este ingredientul care primează. Cele mai de proastă calitate mezeluri conţin, după ap, grăsimea şi carnea MDM, adică dezosată mecanic, care conţine resturile care au rămas pe carcase ", a explicat nutriţionistul.
Gândul vă prezintă cele mai nocive mezeluri din comerţ
Medicul Mencinicopschi subliniază încă o dată că nu toate mezelurile din comerţ sunt dăunătoare organismului. Potrivit specialistului, calitatea produselor alimentare se reflectă din păcate în preţ: cele mai ieftine conţin multă apă şi grăsimi "rele". În plus, preparatele tradiţionale sunt calitativ mai bune.
● Parizerul pare să ocupe primul loc în topul celor mai nocive preparate din carne. Acesta are în compoziţia sa 80% slănină şi şorici de porc, 10% MDM, carne dezosată mecanic, în compoziţia căreia intră oase măcinate. Acest aliment mai conţine făină de soia, amidon, dar şi condimente, printre care se numără sare, coriandru, boia de ardei. Potenţiatorii de gust şi coloranţii sunt şi ei trecuţi pe lista ingredientelor care se găsesc în parizer.
● Crenvurştii pot duce la apariţia toxiinfecţiilor alimentare dacă nu sunt păstraţi în condiţii corespunzătoare. MDM-ul este găsit în mare parte din acest preparat din carne. Pieliţe şi grăsime se găsesc şi ele în compoziţia acestora. E-urile abundă şi ele, deoarece crenvuştii au mereu o culoare fragedă.
● Kaizerul este injectat cu soluţii care conţin sare, gelifianţi pentru reţinerea apei, coloranţi pentru aspectul de proaspăt, conservanţi, agenţi de întărire a gustului şi aromei. Carnea se regăseşte în proporţii destul de reduse.
● Salamurile conţin aditivi care imită gusturile condimentelor, zahăr, nitraţi, nitriţi, carmin, glutamat de sodiu - cunoscut şi sub denumirea de E 261 şi făină de soia în proporţie de 20%. Slănina şi şoriciul se găsesc în proporţi de 60% în acest preparat de carne, urmate de carne de calitate inferioară, în proporţie de 17%.
● Şunca ţărănească conţine slănină, urme de oase şi şorici în proporţie de 70%. De asemenea, alimentul mai conţine proteine din soia şi coloranţi - printre care se numără carminul.
Lista ingredientelor de evitat
În majoritatea mezelurilor, găseşti mari cantităţi de grăsime. "Grăsime multă, şorici mult, foarte multe grăsimi satuarate care ne îngraşă şi cresc nivelul colesterolului. Să îi dai unui copil multe mezeluri de proastă calitate este ca şi când i-ai da toată ziua grăsime şi şoric", atrage atenţia directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
Un alt ingredient de bază este apa. Pentru ca apa să poată fi folosită în cantităţi mari în mezeluri este nevoie de un gelifiant, caragenanul, cunoscut şi sub numele de E407. "Este un extras din alge marine, care reţine apa şi tu cumperi, astfel, apa la preţul cărnii. Există studii noi care arată că E407 ar putea fi responsabil pentru apariţia cancerului colorectal", spune Mencinicopschi. Guma de guar este tot un gelifiant şi este tot nesănătoasă în cantităţi mari şi pe termen lung.
Carnea MDM sau carnea dezosată mecanic este prezentă în multe dintre mezeluri. "Această tocătură din resturi de tot felul, precum tendoanele, are proteine de slabă calitate. În unele ţări europene, ea nu poate fi folosită decât în fabrica în care a fost produsă, ea nu poate fi congelată şi trimisă din loc în loc aşa cum se întâmplă în România", spune Mencinicopschi.
Nitritul şi nitratul de sodiu, E250 şi E251, împiedică dezvoltarea bacilului botulinic şi dau mezelurilor o culoare rozalie, apetisantă. "Pot duce însă la formarea nitrozaminelor care sunt cancerigene. În multe zone din România nitraţii sunt prezenţi şi în apa de băut şi pot avea consecinţe grave asupra sănătăţii. În cazul sugarilor, urmările sunt tragice, pentru că aceştia blochează hemoglobina şi copiii mici pot să moară prin asfixiere celulară", mai spune medicul.
Monoglutamatul de sodiu, E621, are capacitatea de a face mâncarea irezistibilă. Însă şi toxică, apreciază specialiştii în nutriţie. Creşterea calităţii gustative a alimentelor perturbă un mecanism extrem de complex, dar vital pentru fiinţa umană - acela al echilibrului dintre saţietate şi foame. Iar dacă ingerăm cantităţi mari de alimente care conţin glutamat, putem suferi de ameţeli, dureri de ca şi senzaţii de greaţă, avertizează nutriţionistul.

Topul celor mai bogaţi noi miniştri..

Asta doar asa ce se declara, restul pe persoana fizica/frati/surori/parinti/cumnati nu se pune

Topul celor mai bogaţi noi miniştri

 

Cristian Petrescu, ministrul dezvoltării regionale şi turismului, şi Bogdan Drăgoi, ministrul finanţelor, sunt cei mai bogaţi miniştri din guvernul Ungureanu, cu averi estimate la 750.000 de euro şi respectiv 600.000 de euro. Şi în fostul guvern Boc unul dintre cei mai bogaţi miniştri era Elena Udrea, care conducea Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.
La polul opus stau ministrul de la educaţie (Cătălin Baba), cu o avere estimată la 10.000 de euro şi cel al transporturilor şi infrastructurii (Alexandru Nazare), cu bunuri şi active în valoare de 42.000 de euro.
ZF a estimat averile miniştrilor în urma unei evaluări a bunurilor şi activelor deţinute de aceştia: terenuri, clădiri, automobile, depozite bancare, bijuterii şi venituri din chirii. Informaţiile au fost extrase din declaraţiile de avere depuse de fiecare ministru şi publicate pe site-ul Guvernului.
Topul celor mai bogaţi miniştri din guvernul Ungureanu
Ministru - Ministerul pe care îl coordonează Averea estimată (euro)

Cristian Petrescu Dezvoltării Regionale şi Turismului 750.000
Bogdan Drăgoi Finanţelor 600.000
Claudia Boghicevici Muncii 400.000
Răzvan Mustea Comunicaţiilor 400.000
Stelian Fuia Agriculturii 170.000
Gabriel Berca Administraţiei şi Internelor 92.000
Lucian Nicolae Bode Economiei 90.000
Alexandru Nazare Transporturilor 42.000
Cătălin Baba Educaţiei 10.000
Ceilalţi miniştri care şi-au păstrat funcţia sunt mai bogaţi decât actuali miniştrii. Astfel Gabril Oprea are averea estimată la 2,5 milioane de euro iar Cătălin Predoiu are o avere de 600 de milioane de euro. De asemenea Laszlo Borbely, ministrul Mediului şi Pădurilor are o avere estimată la 300 de mii de euro, iar Kelemen Hunor are o avere de 100 de mii de euro.

Ileana Balanescu- need help

Este tragic cum zilnic aflii cate o veste proasta. Pe Ileana cu siguranta ca o cunosteti multi dintre Dvs, am folst colegi, si am ramas prieteni. Are nevoie de ajutor, ma gandeam sa ne mobilizam poate reusim sa o ajutam

Am nevoie urgenta de ajutor!

In urma cu un an am suferit un atac vascular cerebral ischemic cu pareza. De atunci, am incercat diverse metode de recuperare, dar niciuna nu a dat rezultate.

Recent am aflat despre Clinica Lowenstein din Israel, care trateaza bolnavi ce sufera de acest tip de afectiuni, cu rezultate miraculoase. Recuperarea dureaza 30 de zile, iar costul total se ridica la 40.000 de dolari.

Am nevoie de sprijinul dvs. pentru a putea redeveni un om normal. Ma numesc Ileana Balanescu si am doar 44 de ani. Vreau sa ma intorc la fetita mea care este in clasa a patra si care are nevoie de sprijinul meu si la sotul meu care este si el suferind.

Toate economiile noastre s-au epuizat din cauza tratamentelor pe care le urmez. In urma accidentului meu vascular am ramas si fara serviciu si ne este greu sa ne descurcam doar cu salariul sotului meu.

Va rog daca ma puteti ajuta, orice suma este binevenita.

Banca Transilvania

Cont_ Ileana Balanescu

RO45BTRL04101201T40536XX –LEI

RO31BTRL04102202T40536XX  - USD

RO20BTRL04104201T40536XX  - EUR

O reclama delicioasa

Nu am mai vazut de mult reclame bune ...bv

In Romania controalele se fac dupa ce intampla tragedii

CNADNR a cerut Curţii de Conturi să verifice contractele de întreţinere a drumurilor

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a anunţat marţi că a solicitat Curţii de Conturi să verifice derularea tururor contractelor subsecvente de întreţinere a drumurilor şi autostrăzilor încheiate de companie.
Drumuri închise sau blocate marţi dimineaţă
Începând cu anul 2008, CNADNR SA a încheiat acorduri cadru privind activitatea de întreţinere multianuală a drumurilor naţionale şi autostrăzilor.
"Vă rugăm să binevoiţi a analiza şi a dispune asupra posibilităţii introducerii în programul de activitate a unor misiuni de control a căror arie de verificare să cuprindă acordurile cadru şi contractele subsecvente încheiate în baza acestora, pentru perioadele de derulare care nu au făcut obiectul unei acţiuni de control până în prezent", se arată în adresa transmisă de CNADNR către conducerea Curţii de Conturi.

Noi vrem să fim deszăpeziţi, dar să o facă alţii!

În timp ce baschetbaliștii, împreună cu oficialii FRB încercau să deszăpezească aleile dintr-un spital bucureștean, angajații instituției priveau cu interes operațiunea foto: Raed Krishan

Peste 200 de sportivi de la cluburile de rugby şi de baschet din Bucureşti au iniţiat o campanie de deszăpezire a spitalelor, azilelor şi şcolilor din Capitală, campanie care se va derula pe durata mai multor zile. Deşi majoritatea celor implicaţi în acţiune, cît şi beneficiarii acesteia au apreciat gestul făcut de sportivi, au existat şi voci care nu au fost  mulţumite pe deplin de rezultatul operaţiunii.

”Dacă aţi venit aici să comentaţi, mai bine nu mai veneaţi!”
Ajunşi la unul dintre spitalele din Bucureşti, oficialii Federaţiei Române de Baschet au avut parte de o situaţie incredibilă. În timp ce deszăpezeau aleile, curtea şi terasa unui spital, aceştia au cerut ajutor din partea angajaţilor, în încercarea de a derula cît mai repede procesul.
Citeşte AICI despre campania iniţiată de rugbyştii şi baschetbaliştii din Bucureşti!!!
Preşedintele FRB, Carmen Tocală, a chemat mai mulţi oamenii din instituţie pentru a oferi ajutor, dar s-a ales cu un refuz total, ba chiar şi cu ceva comentarii din partea unei angajate. ”Dacă aţi venit aici să comentaţi, mai bine nu mai veneaţi!”, i-a răspuns aceasta, în timp ce mai mulţi oameni angajaţi ai spitalului stăteau liniştiţi şi îi priveau pe sportivii care dădeau zăpada cu lopeţile.
Vezi mai jos foto cu imagini surprinse în timpul acţiunilor de deszăpezire!
Un alt moment incredibil a fost surprins în satul Cotu Ciorii, comuna CA Rosetti, judeţul Buzău de reporterii Cătălin Tolontan şi Raed Krishan. În timp ce jandarmii şi ultraşii se luptau cu troienele de afară, locuitorii jucau ping pong în căminul cultural.
Şi premierul Mihai Răzvan Ungureanu a fost deranjat de faptul că în localităţile afectate de căderile masive de zăpadă şi de viscol, primele drumuri deszăpezite au fost cele către cîrciumi, menţionînd că nu este normal ca jandarmii să muncească, iar localnicii să stea la căldură, în cîrciumi. ”E inadmisibil să treci pe străzile unei localităţi din România şi să-i vezi pe militari cum desfundă drumurile, în timp ce beneficiarii direcţi, care sînt şi concetătţnii noştri, stau în casă la caldură. Nu se poate aşa ceva, nu putem plăti lenea la nesfîrşit", a spus Mihai Razvan Ungureanu, potrivit hotnews.ro.

Solidaritatea Ultrasilor

Ieri am vazut pentru prima oara la stiri imaginile cu oamenii care sunt sinistrati/sechestrati in propriile case din cauza zapezilor.Credeam ca mie imi este greu cu un morman de zapada de 2 metrii dar se pare ca sunt mic copil. Totodata ieri am sesizat ca sutele de miliardari pe care tara ii are sunt linisiti si isi vad in continuare de viata fara a fi impresionati de aceste imagini. Ma gandeam ce ar insemna pentru un miliardar care isi cumpara un costum de 5000-10000 de euro ca acesti bani sa ii aloce pentru acesti sinistrati. Ce ar insemna ca fufle astea bogate care cumpara genti de 10000-15000 de euro sa doneze acesti bani, sau sa inchirieze 2 utilaje sa le trimita acolo. As vrea sa zic ca e nepasare dar... nu e nesimtire. Nu pot sa il sufar pe JIJI dar se pare ca iar e ingurul care s-a implicat, dupa episodul Vadu Rosca cand credeam ca e doar campanie electorala.
Felicitari ultrasilor care s-au implicat si care pentru o zi au uitat de echipa favorita, de palmares, de culori, de rivalitate. Cum zicea cineva acum ceva timp , in timpul protestelor din piata Universitatii, inainte de a fi ultrasi sunt cetateni/locuitori ai acestui oras/tari
FELICITARI

Ieri, de dimineaţă, ultraşii s-au întâlnit pentru o nouă deplasare.Totul a pornit în Colentina, cu o chetă. Nu au mai fost bani de beri, nu a mai fost "şpaga pentru naşu'", banii au fost pentru pâini, conserve sau apă.

  În mâini, în loc de torţe, au fost lopeţi, iar versurile cu "azi ardem şoseaua" nu au mai fost dedicate echipei, ci oamenilor. Celor de sub nămeţi, de la Cotu Ciorii, de la Cilibia. Şi fularele, pentru prima oară, au fost folosite pentru a ţine de cald. Şi încă un amănunt. Jandarmii nu au mai stat în faţă cu bastoanele la vedere. Şi ei au avut în mâini lopeţi, nu au împărţit procese verbale, ci sfaturi. "Hai, câte cinci, cinci de la noi, cinci de la voi. Fiecare grup la câte o casă". E vocea aburită a unui ofiţer care de data asta nu numără pe nimeni la urcarea dubă. Acum, organizează "atacul" asupra unei dune de zăpadă care a cotropit cămăruţa a doi bătrâni. După care începe "meciul". Primul adversar, o casă cu zăpada până la antenele care pe vremuri prindeau bulgarii. Se vede geamul, iar din ea un om cu ambele picioare amputate rupe întunericul cu pâlpâiala unei lumânări. Un profesor care de frig şi-a rupt parchetul şi l-a pus pe foc. În curând se lasă seara, doar zăpada nu se lasă.

Unul dintre tineri îşi trage fularul roş-albastru de la gât şi, în chederul portbagajului, desface o cutie de pate. Rupe un "colţ" de pâine şi îi întinde unei siluete parcă siameze. "Poftim frate". Ieri, "fratele" avea la gât un fular alb-roşu!