Acum realizez dupa mai bine de 1 an de zile de cand nu mai sunt corporatist, ce inseamna viata de corporatist, cum percepe societatea aceasta "minunata viata".
La inceput e clar toti cautam corporatii mari , nume sonore pentru a cauta stabilitatea job-ului si siguranta finaciara, sau mai bine zis cum zic batranii nostrii, siguranta zile de maine.
Ne-am inrolat cu totii fiecare pe unde a putut in corporatii care mai de care sonore, nationale, multinationale, mega extra giga multinationale. A fost bine o perioada, perioada de inceput pana in 2008, dupa ce criza si-a aratat coltii si baietii obisnuiti cu venituri si cheltuieli personale exorbitante au inceput sa taie salarii sa concedieze personalul sa aplice metode de managemet neortodoxe sa zic asa,ba mai mult unii au schimbat liniile fara sa se gandeasca la bietul angajat la situatia lui financiara sau familiara, uneori inlocuind un salariat care oricum traia dintr-un salariu mizer cu unul care castiga de -3-4 ori mai bine si cu mult mai ineficient. Dar asa e in tenis....
Dupa care si-a facut aparitia managemetul comunisto-romanesc, pupincurist si pilos in care pilele au ramas in functii, ba chiar au avansat pe functii importante si au implementat aceleasi metode labagiste de management. Sefii corporatisti au tot pupati in partea dorsala, ca si neamtul, polonezul, olangezul, turcul, francezul, etc... se obisnuieste repede cu asemenea linguseli si le lasa mana libera asa zisilor manageri, in cat au ajuns la gradul de nesimtire sa isi continuie metehnele vechi, o atentie, o spagutza, o maslina, o scopitoare, o nepotica, o amanta, o gagicutza tunata, ca toar nu vrei sa ii cada cafeaua dupa tava daca ii aduce vro stearpa cafeaua si tot asa.
Noi indobitociti de tot felul de traineri si aici am sa il mentionez pe unul Tolga care ne manipula prin salile turcesti de training ale unei asa zise corporatii, ca daca il suparam pe sultan sau pe supusii lui ne va concedia si ca, cu greu ne vom gasi de lucru ca e criza si ca pe el il suna zilnic 30 persoane sa le gaseasca de munca si ca plm.... de turc infect. Si ca sa nu suparam pe sultan pe grec pe olandez pe mortii lor, stateam ca nebunii la munca pana la ora 20.00 ca asa e bine sa astepti sa plece seful ca daca pleci inainte cand programul tau de munca se termina la ora 17.00 sau 18.00 dupa caz, esti luat la ochi si pl. prima pl, marire de salariu ba in plus esti si cel mai futut si cel mai criticat.
Toate kkt-urile astea indobitoceala si manipularea nu fac decat sa devenim frustrati, suparati, negrii, etc. Pai plm cum sa te duci la munca daca nu ti-ai facut target-ul, cum daca nu ai terminat o lucrare in 2 ore care oricum ei nu sunt in stare sa o termine in 3 zile, cum ? Incet in cet totul te apasa, corelate cu datorii, rate, credite, lipsa de prieteni ca de daca esti corporatist asta e un lux, astea nu te fac decat sa devii un robot, sa te duci la munca sa te intorci si tot asa. Iar cand gasesti un pic de timp sa refulezi intr-o betie ca e la moda. Deci viata p..lii. Nu zic ca nu sunt si exceptii dar...
12 ani de zile nu am avut o zi libera o zi in care sa nu am ceva de facut, sa nu am o directie sa nu ma futa nimeni la cap cu telefoane si etc. M-am trezit intr-o zi plimbandu-ma pe Magheru, fara nici un scop, fara nici o directie, fara sa trebuiasca sa ajung la o anumita ora undeva, fara nimik eram in Bucuresti paraca eram in nu stiu ce tara unde nu am fost niciodata, si savuram soarele si orasul ca nimeni altul. Mi-am luat o cafea si m-am asezat undeva pe la Romana pe o banca, piatra ceva nu mai conteaza si am inceput sa ma uit in jur, sa vad oamenii sa ma bucur de soare si de ziua libera. Totul negru, toti in viteza a 5-a, toti cu ceasul in ochi, telefonul la ureche discutant intalniri, probleme etc, toti negrii si parca toti purtatori de ochelari de cal. Sa nu deranjezi pe nimeni sa nu saluti pe nimeni, sa nu atingi pe nimeni ca e jale mare, sar la bataie te injura etc...si varsa frustrarea si stress-ul pe tine de parca tu ai vro vina.
Dupa ceva timp am renuntat la corporatie incercand sa imi fac propria mea afacere, dar am sa trec peste ca toti aveti impresia ca "patronii sunt bogati" toti castiga de rup, oricum va roade si muriti de invidie ca unii au avut curajul sa incerce si voi nu ... dar sare peste asta ca oricum aveti gatul brazdat destul de unghii, nu as vrea sa va mai stresez. Oricum singurul vostru gand e ca prostul ala sa falimenteze, ca de, trebuie sa se replieze in randul vostru de frustrati.
De ceva vreme fiind patron mai circul si cu metroul ca de asa sunt patronii, si ma uit in jur cata rautate, cata frustrare ce fete aveti, sunteti gata de scandal de la cea mai mica privire, de la cea mai mica atingere sau neplacere cauzata.
Azi dupa 3 zile de vacanta ( vacanta de Paste ) tot negrii, desi se presupune ca amarul l-ai inecat in mancare si alcool sau alte chestii pe care le faci in timpul liber.
E tragic, vorbiti in gand, injurati, asteptati o scanteie sa sariti la batatie, stati imbufnati intr-ul loc, sub pretextul, ca este dimineata si nu sunteti treziti, ca nu ati baut cafeaua ( cafea pe care eu personal nu o inteleg si nu ii inteleg asocierea cu trezirea, dare sa zicem ca e scuza voastra suprema) , ca e prima zi de munca dupa week-en ca plm ce scuze va mai implementati in crier... Bai oameni buni, nu aveti decat o viata o zi de azi, un soare pe cer azi , o zi cu ploaoe azi, nu aveti decat o zi de AZI.
Bai oameni buni, nu va mai refugiati in munca, in corporatii in stress, bucurati-va de orice nimik. Toti vreti masini telefoane tzoale, excursii pe care nu vi le permiteti si sperati ca, corporatia o sa vi le asigure la un moment dar. Gresit, nu o sa vi le asigure, sau daca se va intampla va va lua inzecit inapoi. Sa ne aducem aminte de telefon, de laptop, de masina. Pai ele de ce v-au fost incrediintate pentru a lucra mai mult, pentru a putea raspunde mai repede solicitariilor, pentru a va putea deplasa mai repede la nevoia corporatiei, si atat.
Oameni buni Va urasc mutrele, va urasc caracterele infecte dezvoltate in corporatii, va urasc atitudinea, va urasc disperarea. Dragilor in Romania dinamica vietii este mai mare de 10 ori decat in orice tara si asta datorita voua, ca va impingeti limitele la maxim zilnic, si ca nu aveti curajul sa puneti STOP, sa ii raspundeti sefului sa il futeti in gura atunci cand greseste si sa va pisati pe corporatia lui. Sanatatea, familia, copii, timpul nu il poti recupera.
Munca nu este o rusine, iar de munca se gaseste, totul este sa vrei .
NU mai fii SCAVUL CORPORATIEI, traieste LIBER.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu