Este gresit nu facem decat sa ne denigram sa inghitim si sa facem si pe altii sa procedeze la fel. Trebuie sa ne rasculam, sa spunem ce nu ne convine si sa actionam ca atare. NU facem decat sa devenim incompetenti pentru ca ne pierdem increderea in noi, si sa transmitem frustrarea copiilor nostrii, pe care ii neglijam datorita programului prelungit de la serviciu.
Aproximativ 8% din angajaţi sunt hărţuiţi psihologic de şefi, iar alţi 41% au şefi care ţipă sau care se poartă urât cu subalternii. Numărul celor care sunt terorizaţi la serviciu este mai mare, deoarece unor intervievaţi le-a fost teamă să spună adevărul, susţin sociologii care au realizat cercetarea.
Analiza Institutului pentru Cercetarea Calităţii Vieţii (ICCV) este prima realizată în România pe hărţuirea psihologică la locul de muncă sau „mobbing", cum este cunoscut fenomenul la nivel internaţional. Sociologul Cristina Tomescu spune că românii nu sunt obişnuiţi cu acest concept:
Citiţi şi:
Niciun vinovat pentru angajaţii din Vest care s-au epuizat muncind până la moarte
„Pe de o parte, oamenii nu-şi dau seama că sunt nefireşti astfel de comportamente. Unora li se pare normal să fie trataţi urât. Pe de altă parte, dacă nu s-a vorbit despre aceste lucruri în România, nu le este uşor să recunoască faptul că suportă asemenea tratamente din partea şefilor", explică Tomescu. De aceea, este foarte posibil ca numărul cazurilor de hărţuire sau doar de comportament neadecvat la locul de muncă (ţipete, jigniri) să fie mult mai dese.
„Pe de o parte, oamenii nu-şi dau seama că sunt nefireşti astfel de comportamente. Unora li se pare normal să fie trataţi urât. Pe de altă parte, dacă nu s-a vorbit despre aceste lucruri în România, nu le este uşor să recunoască faptul că suportă asemenea tratamente din partea şefilor", explică Tomescu. De aceea, este foarte posibil ca numărul cazurilor de hărţuire sau doar de comportament neadecvat la locul de muncă (ţipete, jigniri) să fie mult mai dese.
Jumătate dintre români sunt stresaţi la job
Potrivit studiului, conflictul cu şeful este cel mai întâlnit tip de conflict apărut într-o firmă. Cel mai mare procent al celor care au recunoscut că lucrează într-un mediu tensionat, unde se ţipă şi se insultă, sunt cei din zona Bucureşti - Ilfov.
Studiul a mai surprins şi alte aspecte legate de nivelul de stres la locul de muncă. Astfel, jumătate dintre intervievaţi sunt stresaţi la job, o treime din ei lucrează peste program, iar o cincime sunt copleşiţi de volumul de muncă.
Mobbingul înseamnă o presiune psihologică exercitată de şefi sau chiar de colegi pentru a-l determina pe un salariat să părăsească singur o firmă sau o instituţie. Cristina Tomescu atrage atenţia că nu este vorba neapărat de oameni ineficienţi: „Sunt salariaţi care deranjează, într-un fel sau altul. O persoană poate deranja pentru că este prea bună profesional şi şeful poate reacţiona astfel pentru că se simte ameninţat".
Ca să se încadreze în mobbing, această terorizare psihologică trebuie să se desfăşoare pe o perioadă de mai multe luni. Hărţuirea se concretizează prin mai multe comportamente, explică Tomescu: şeful ţipă la victimă, o jigneşte şi o critică de faţă cu ceilalţi colegi. De asemenea, îi poate da sarcini de serviciu greu de îndeplinit şi îi pune piedici pentru a nu-şi îndeplini misiunea.
Şefii, primii factori de stres
Potrivit Monicăi Manu, psiholog specializat pe psihologia muncii şi organizaţională, şefii se înscriu pe primele poziţii într-un top al factorilor de stres la locul de muncă. „Mulţi ridică tonul, cer prea multe şi nu ştiu să explice, nu au atitudini potrivite", spune Manu.
Specialiştii vorbesc de „mobbingul strategic", cel care apare într-o firmă unde chiar managementul pune la cale acţiuni de persecuţie psihologică pentru a-i determina pe oameni să plece de bună voie. Se întâmplă când firmele fac restructurări, când fuzionează, când vine o conducere nouă. Această politică a managementului apare şi în vremuri de criză, când patronii nu doresc să plătească salarii compensatorii.
Criza stimulează hărţuirea
Chiar şi fără aceste situaţii premeditate, criza stimulează hărţuirea, întrucât toţi, de la şefi până la angajaţii din josul ierarhiei, se simt nesiguri pe locul lor de muncă. Psihologul Monica Manu spune că totul apare pe fondul unui stres accentuat şi în condiţiile reducerii de personal:
„Se încarcă foarte mult volumul de muncă, şefii sunt presaţi de cei de deasupra şi stresul se transmite în jos pe ierarhie, urmând ca ultima verigă, executantul, să fie cea mai afectată de nervozitatea şefilor".
Complici prin tăcere
Studiul a mai surprins şi alte aspecte legate de nivelul de stres la locul de muncă. Astfel, jumătate dintre intervievaţi sunt stresaţi la job, o treime din ei lucrează peste program, iar o cincime sunt copleşiţi de volumul de muncă.
Mobbingul înseamnă o presiune psihologică exercitată de şefi sau chiar de colegi pentru a-l determina pe un salariat să părăsească singur o firmă sau o instituţie. Cristina Tomescu atrage atenţia că nu este vorba neapărat de oameni ineficienţi: „Sunt salariaţi care deranjează, într-un fel sau altul. O persoană poate deranja pentru că este prea bună profesional şi şeful poate reacţiona astfel pentru că se simte ameninţat".
Ca să se încadreze în mobbing, această terorizare psihologică trebuie să se desfăşoare pe o perioadă de mai multe luni. Hărţuirea se concretizează prin mai multe comportamente, explică Tomescu: şeful ţipă la victimă, o jigneşte şi o critică de faţă cu ceilalţi colegi. De asemenea, îi poate da sarcini de serviciu greu de îndeplinit şi îi pune piedici pentru a nu-şi îndeplini misiunea.
Şefii, primii factori de stres
Potrivit Monicăi Manu, psiholog specializat pe psihologia muncii şi organizaţională, şefii se înscriu pe primele poziţii într-un top al factorilor de stres la locul de muncă. „Mulţi ridică tonul, cer prea multe şi nu ştiu să explice, nu au atitudini potrivite", spune Manu.
Specialiştii vorbesc de „mobbingul strategic", cel care apare într-o firmă unde chiar managementul pune la cale acţiuni de persecuţie psihologică pentru a-i determina pe oameni să plece de bună voie. Se întâmplă când firmele fac restructurări, când fuzionează, când vine o conducere nouă. Această politică a managementului apare şi în vremuri de criză, când patronii nu doresc să plătească salarii compensatorii.
Criza stimulează hărţuirea
Chiar şi fără aceste situaţii premeditate, criza stimulează hărţuirea, întrucât toţi, de la şefi până la angajaţii din josul ierarhiei, se simt nesiguri pe locul lor de muncă. Psihologul Monica Manu spune că totul apare pe fondul unui stres accentuat şi în condiţiile reducerii de personal:
„Se încarcă foarte mult volumul de muncă, şefii sunt presaţi de cei de deasupra şi stresul se transmite în jos pe ierarhie, urmând ca ultima verigă, executantul, să fie cea mai afectată de nervozitatea şefilor".
Complici prin tăcere
Sursa : adevarul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu