Când Grecia va fi ajuns deja verb, românii vor plânge la mai mult ca perfectul
Cică, noi stam bine, nu ca grecii. Dar cum stau grecii? În cap?
Când eram copii nu ştiu cine ne băgase în bibilică: australienii merg cu capu-n jos; de vreme ce noi mergem drept, ei nu au cum decât să atârne. Doamne, ce anormali!
Acum la fel: Doamne ce tembeli şi grecii ăştia! Cum şi-au dus ei ţara la dezastru!
Nu mai e mult şi Grecia va ajunge din substantiv propriu, verb.
"Acum îţi grecizez leafa şi vârsta de pensionare de-o să te duci la slujbă şi-n sicriu!"
Noroc că poporul român e optimist: nu mai apuc eu pensia!
Şi aşa de luni şi luni, Grecia în sus, Grecia în jos, iar concluzia e mereu aceaşi: e mai fain la noi!
Nu cred că e român cu ceva ştiinţă de carte care să nu fi auzit de rezultatul parţial al recensământului: minus 2,6 milioane de locuitori, adică o scădere cu 12% a populaţiei în 10 ani. N-au murit peste noapte, s-au uşchit. Plătesc impozite altora şi-şi educă copii în şcolile altora. Nimic de condamnat aici în ceea ce-i priveşte, dar sistemul public de pensii din România a ajuns în 2011 la un deficit de 3,5 mld. euro, anual - adică 2,7% din PIB, ceea ce înseamnă că 62% din deficitul bugetar al bugetului consolidat de 4,35% din PIB a venit de la pensii.
La volumul de pensii care se plăteşte în România acest lucru înseamnă că o treime dintre acestea nu se susţin din contribuţiile la sistemul de pensii.
De ce?
Ce-a mai rămas pe aici, ia nişte salarii medii pe economie care contribuie la sistemul public de pensii cu sume la fel de "medii" nu poate acoperi necesarul. Ce ne mai spun statisticile INS? Că în jur de 40% din polulaţia cu vârste între 45 şi 65 de ani (vârsta de pensionare) nu lucrează, sau dacă lucrează nu sunt cuprinşi în statistici, deci nu contribuie la buget pe partea lui de formare, ci eventual, pe partea de utilizare.
Dincolo de faptul că ne arată că numărul pensionarilor îl depăşeşte cu mult pe cel al angajaţilor, statisticile ne pot oferi şi perspective, sumbre din păcate. Potrivit Anuarului statistic din 2010 (pe cifrele din 2009), populaţiei cea mai numeroasă născută într-un an avea, în 2009, vârsta de 42 de ani - 250.000 de persoane; şi are acum 45 de ani, deci, în 20 de ani va ieşi la pensie. Când "generaţia" celor de 45 de ani de astăzi va fi în primul an de pensionare, numărul persoanelor de 45 de ani care o va înlocui va fi de 170.000, adică la jumătate. Singur, este un simplu exerciţiu care nu are nimic riguros în el, dar ridică o probemă. Cine îi va susţine pe viitorii pensionari care vor fi într-o proporţie mult mai mare decât astăzi (un raport de 1 angajat la 1,3 pensionari)? Şi cât va fi povara fiscală pentru susţinerea statului pentru angajaţii de atunci, atât cât vor fi mai rămas?
Sigur, cineva poate să spună: ce fac românii azi prin Italia sau Spania, pot face chineziii şi filipinezii la noi, peste 20 de ani. Dar sunteţi siguri că ei vor dori să vină aici peste 20 de ani? Uitaţi-vă la ritmul de dezvoltare al Asiei. În Beijing, salariul minim a ajuns la 150 de euro, faţă de 160 în România!
Se vor susţine ei, viitorii pensionari, din ceea ce au contribuit, ar putea spune altcineva. Dar cu ce au contribuit când câştigul mediu brut pe ţară este de 2.000 de lei? Cu ce contribuie cei 40% dintre cei cu vârste cuprinse astăzi între 45 şi 65 de ani care nu lucrează sau lucrează pe şest?
Ne uităm la bieţii greci cum li se taie salariile, cum li se îngheaţă pensiile, cum viaţa le-a fost transformată în iad de ticăloşii lor creditori care i-au împrumutat pe nebunii lor politicieni. Şi-i căinăm.
Pentru greci, scadenţa a venit. Pentru România este doar amânată. Când va veni - şi va veni, dacă Grecia nu va fi o lecţie amară - Grecia va fi fost deja verb. Dar o bună parte dintre românii "valizi" azi îşi vor vedea tot prezentul la "mai mult ca perfect". Trecutul în trecut: "Fuseserăm odată fericiţi chiar cu pensiile sau salariile alea amărâte."
Şi vom fi învăţat mersul cu capul-n jos ca nimeni alţii.
Grecii plătesc pentru trecutul de huzur. Noi vom plăti pentru prostia nu a nu fi ştiut nici măcar să huzurim.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu