Dependenta de telefon mobil se simnte momentul in care nu il mai ai, din diferite motive. Nu credeam ca este o mare problema sa traiesti fara telefon dar deja au trecut 4 ore si ii simt lipsa, si nu pentru ca am nevoie de el, ci pur si simplu pentru ca m-am obisnuit cu el, ca pentru orice lucru/infromatie minora il folosesc, pentru ca sunt inchis intr-un birou in care telefonul mobil este singura scapare de a comunica cu persoanele care nu fac parte din organizatie. Ciudat este ca pot sta fara el, dar simt ca imi lipseste ceva, si stau si ma gandesc nostalgic la vremurile cand nu aveam mobile si nici telefonie fixa prea multa, cand pretul unui apartament era mai crescut datorita telefonului fix, cand prin contracte notariale se transferau numere de telefon de la o persoana la alta.
Incerc sa inteleg de ce acum 20 ani ne descurcam de minune, fara telefon, ne intalneam la orele stabilite ( sau nu) si se pare ca singura explicatie este "timpul" , "timp" care lipseste cu desavarsire in prezent pentru toata lumea. O data cu lipsa timpului sau stricat si caracterele oamenilor, care nu mai au respect, cuvant, punctualitate, memorie...nimik.
Nu duc dorul vremurilor trecute ci pur si simplu incerc sa inteleg de ce tehnologia nu ne usureaza munca si nu ne ofera mai mult timp ci pur si simplu ne face sa fim prizonierii tehnologiei.
Intrebarea mea ar fi daca as fi avut un telefon impus de job, care cu siguranta ar suna de cel putin 4-5 ori daca nu mai mult decat telefonul meu personal, cum m-as descurca.
Pe vremuri aveam agenda de tel in cap acum sincer nu stiu mai mult de 5 numere de tel si alea asa cu maxima indulgenta.
Ma declar prizonierul tehnologiei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu