joi, 31 mai 2012

Restaurantele din Romania

NU suport restaurantele din romania. De ce ?.
1. Cele care su ant scumpe- sunt prea scumpe si nu iti ofera macare suficienta
2. Cele care sunt ieftine, mancarea e proasta sau facuta in conditii insalubre.
3. Cele care sunt accesibile, te trateaza cu dosul.
Azi am fost la o pizza intr-o locatie unde nu merg niciodata, dar am zis sa incerc de ce nu. O chelnera care mai avea putin si ne batea ca am indraznit sa intram in restaurant si cu o privire pe ea la modul: " daca tot ai intrat acum sa indraznesti sa companzi ..." Intr-un final comandam. In asteptarea comenzii vin tacamurile... si avand prostul obicei de a le studia, am constatat cu stupoare ca sunt un pic cam nespalate.
A venit pizza, gustoasa ce sa zic, insa fara sosuri..., nici gratuite nici cu bani. Ma intrebam oare astia nu vor sa atraga clienti ? Ceva de baut, natural aveti ??... intrebam . Da suc natural.... la pahar. Cum la pahar intreb eu? Pai din sticla de 2L se pune in pahar... Am ramas interzis. Dar vreau sa ofer copilului o bautura naturala ( daca mai e ceva natural pe lumea asta) si ce sa ii ofer suc la pahar??. Am suc in masina zic. Pai stiti ca nu aveti voie sa consumati bauturi din alta parte. Sunt perfect de acord insa, cum procedam, las copilul sa moara de sete?.,i-au apa in bazinul de la wc ? sau cum.
Dupa ce vine pizza, in conditiile in care erau doar 2 mese ocupate, vine si cu farfuria ciobita. Ma uitam la chelnerita aia cata nesimtire avea in ea.
Ce vroiam sa  subliniez, era ca serviciile sunt de kko, mancare la fel, de cele mai multe ori localul e de kko, servirea lasa de dorit, dar preturile sunt la standarde europene, dar ne plangem ca nu avem clienti.
Dragilor schimabati-va atitudinea ca e jale, va taiati singuri creanga de sub picioare.

Valutele explodeaza si BNR-ul se piaptana

La inceput am crezut ca este o gluma dar se pare ca Mugurel nu poate manca din orice farfurie. Ma intreb oare, asta este din profitul facut de BNR, pentru anul 2011.?

BNR vrea să cumpere farfurii brodate cu fir de aur, de 66.000 euro. Ce scop au şi care sunt criteriile de evaluare

Foto: replacements.com
Banca Naţională a României a lansat, la sfârşitul săptămânii trecute, o licitaţie publică în vederea achiziţionării unor farfurii. Valoarea obiectelor - care trebuie să fie brodate cu fire de aur, conform specificaţiilor din caietul de sarcini - se ridică la peste 66.000 de euro. Contrar aparenţelor, vesela nu va fi expusă, ci va fi dată spre folosire, conform celor care se ocupă de această licitaţie.

Potrivit caietului de sarcini, BNR doreşte să achiziţioneze prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) un „set veselă fină din porţelan, personalizare cu fir de aur – model cu bordură”. Mai precis, este vorba despre 1.140 bucăţi, printre care 144 farfurii fel principal bază, 108 boluri salată şi 24 farfurii suport pentru sosieră.

„Pentru a demonstra calitatea superioară a produselor, trebuie prezentat certificat de calitate prin care să se ateste faptul că porţelanul:

- are în componenţă  Feldspar, Cenuşă de oase, Alumină, Cuarţ şi Caolin;
- este copt în cuptoare, la o temperatură de peste 1200 grade Celsius.”
, se specifică în caietul de sarcini.

„Este obligatoriu să se oferteze întreg setul de veselă, iar ofertele doar pentru anumite produse din set vor fi considerate neconforme. Articolele trebuie să fie marcate corespunzător pe exterior, pe suprafaţa de sprijin cu marca de fabrică şi/sau de calitate.”, se mai precizează în caietul de sarcini.

Valoarea totală estimată a obiectelor se ridică la 296,818.56 RON (aproximativ 66,473 EUR). Practic, BNR oferă circa 58 de euro (260 lei) pentru fiecare bucată.

Criteriile de evaluare

Câştigătorul licitaţiei va fi selectat în funcţie de trei criterii de evaluare: preţul ofertei, timpul de livrare şi partea artistică.

La capitolul artistic se acordă puncte în plus dacă „designul modelului imprimat se armonizează cu paleta de culori a încăperilor, a perdelelor/draperiilor şi a decoraţiunilor existente”, precum şi pentru ”potrivirea formei produselor cu stilul mobilierului sălilor”.

Tot la secţiunea artistică se mai precizează că BNR este un monument istoric cu un anumit specific arhitectural al sălilor de lucru, motiv pentru care, în afara comisiei de evaluare a ofertelor, "va fi cooptat un specialist din cadrul structurii beneficiare care va constata dacă produsele ofertate se încadrează în ansamblul arhitectural al sălilor" pentru care este destinată vesela.  

Vesela cu fir de aur, fără scop decorativ

Deşi criteriul artistic este la fel de important ca şi preţul ofertei (45 de puncte), obiectele sunt destinate uzului şi nu vor avea rol decorativ. Cătălin Broască, a precizat că farfuriile pe care BNR vrea să le achiziţioneze nu vor fi expuse, ci vor fi folosite pentru rolul lor de bază.

Întrebat de ce se doreşte ca vesela din porţelan să fie personalizată cu fir de aur, Cătălin Broască a declarat că nu este în măsură să ofere aceste precizări.

„Nu ştiu să vă zic, aşa am primit caietul de sarcini”, a declarat Cătălin Broască. De asemenea, acesta nu ne-a putut preciza dacă există până în acest moment ofertanţi.

Preşedintele comisiei de evaluare a mai precizat că licitaţia este în desfăşurare şi că termenul limită de depunere a ofertelor este marţi, 5 iunie.

duminică, 27 mai 2012

Lucian Bute

NU te descuraja Lucian, pentru ca este doar o infrangere chiar daca a fost categorica si prin KO, trebuie sa avem in vedere ca Froch este unul dintre cei mai buni boxeri din categorie. NU sunt un specialist al fenomenului, insa ii urasc pe cei care acum te calca in picioare, cei care sterg cu tine pe jos, datorita acestei infrangeri. Pana acum erai Lucian Bute, campion al Romaniei, care castiga pentru Romania, si care scotea lumea in strada si numai la tine in sat ci peste tot. Acum acesti oameni care nu au participat nici o secunda din viata lor intr-o competitie ca profesionist, acum dupa ce ai citit si ei pe net 3 articole, le da dreptul sa te critice sa iti critice staff-ul.
Si eu sunt surprins ca ai pierdut, probabil ca si tu, insa asta trebuie sa iti ofere putere sa mergi mai departe.
Ai fost, esti, si vei ramane campionul nostru.

vineri, 25 mai 2012

RDS isi arata muschii

Membrii CNA au votat în unanimitate scoaterea posturilor Antena Group de pe platforma Digi a RCS&RDS



Membrii CNA au aprobat în unanimitate modificarea avizului de retransmisie pentru platforma Digi a RCS&RDS, în sensul scoaterii televiziunilor Antena Group - Antena 1, Antena 2, Antena 3, Euforia TV şi Gsp TV - din ofertă, în urma solicitării companiei de telecomunicaţii.
CNA a aprobat solicitarea RCS&RDS de scoatere a posturilor Antena Group de pe platforma sa de satelit, în termenul prevăzut de lege, după ce a acordat companiei de telecomunicaţii şi grupului media perioada legală pentru a negocia un nou acord de retransmisie.
De asemenea, UPC a depus la CNA, pe 26 aprilie, o solicitare de scoatere a televiziunilor Antena 1, Antena 3, Euforia TV şi Gsp TV de pe platforma sa Focus Sat, întrucât acordul de retransmisie a acestor posturi a expirat. Şi în acest caz, membrii CNA au decis să amâne luarea unei decizii, cu respectarea termenului legal de 30 de zile de la primirea solicitării, pentru a da celor două companii posibilitatea să negocieze un nou acord.
RCS&RDS a scos televiziunile Antena 1, Antena 3 şi Euforia TV de pe platforma sa de satelit Digi în noaptea de 19 spre 20 aprilie.
Într-un comunicat remis MEDIAFAX pe 20 aprilie, RCS&RDS a anunţat că nu mai difuzează Antena 1, Antena 3 şi Euforia TV pe platforma de satelit Digi, întrucât compania de telecomunicaţii nu mai poate accepta să plătească peste 7 milioane de euro pe an, sumă care ar fi fost solicitată de Antena TV Group pentru difuzarea prin satelit a acestor televiziuni.
Totodată, RCS&RDS a precizat, în comunicat, că Antena TV Group a declarat libere la retransmisie televiziunile sale, fără condiţionări tehnice sau financiare, fapt pentru care, pentru cablu, distribuitorii au dreptul şi obligaţia de a transmite gratuit aceste posturi, însă pentru satelit au dreptul, nu şi obligaţia să le retransmită.
În schimb, Intact Media Group a afirmat, pe 20 aprilie, într-un comunicat, că RCS&RDS a retras de pe platforma proprie DTH, în mod abuziv, Antena 1 şi Antena 3, acuzând, totodată, compania de telecomunicaţii de rea credinţă. Potrivit comunicatului Antena, RCS&RDS a refuzat să încheie un acord cu grupul media, motivând că televiziunile în cauză au fost declarate libere la retransmisie.
Pe 26 aprilie, Mihai Dinei, membru în Consiliul de Administraţie al RCS&RDS, a declarat în şedinţa Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) că reprezentanţii companiei de telecomunicaţii au făcut o nouă propunere grupului Antena pentru retransmisia televiziunilor sale pe platforma digitală Digi.
"A fost o întâlnire ieri (25 aprilie, n.r.) în care, pentru a veni în sprijinul abonaţilor, am cerut din partea Antenei TV Group să ne comunice un tarif pentru pachetul Antena, astfel încât orice abonat care doreşte să aibă pachetul de programe Antena prin DTH să poată achiziţiona acel pachet la tariful pe care-l vor propune dânşii (Antena TV Group - Intact, n.r.)", a spus Mihai Dinei.
El a precizat însă că Antena TV Group - grupul Intact a refuzat noua propunere a RCS&RDS.
Antena Group a pierdut aproape 15% din piaţa de distribuţie TV din România, odată cu scoaterea televiziunilor sale de pe platforma Digi a RCS&RDS, după cum au declarat, pentru MEDIAFAX, mai multe surse din piaţa media. Piaţa de distribuţie TV din România este estimată în prezent la circa 5,5 milioane de abonaţi (cablu şi DTH/ satelit). Dintre aceştia, RCS&RDS are circa un milion de abonaţi la platforma sa de satelit Digi, au mai spus aceleaşi surse.
Pe de altă parte, articolul 82 din Legea audiovizualului, care reglementează principiul "must carry", nu se referă şi la platformele de satelit, ci doar la retransmisia televiziunilor prin cablu de către cablişti. Astfel, Antena 1, Antena 3 şi Euforia sunt obligatorii la retransmisie pentru cablişti doar în reţelele lor de cablu, nu şi în cele de satelit, astfel CNA nu poate impune RCS&RDS să reincludă cele trei televiziuni pe platforma de satelit Digi.
În mod repetat, în ultimul an, reprezentanţii RCS&RDS au susţinut în faţa membrilor CNA că grupul Antena pretinde societăţii de telecomunicaţii anumite sume de bani pentru retransmisia Antena 1 şi Antena 3, deşi aceste televiziuni sunt libere la retransmisie, potrivit principiului "must carry".
În schimb, reprezentanţii Antena Group au spus în repetate rânduri că grupul nu condiţionează financiar retransmisia Antena 1 şi Antena 3.
Pe de altă parte, CNA a aplicat mai multe amenzi RCS&RDS pentru că operatorul a scos din grilă de-a lungul timpului, fără să aibă aprobarea Consiliului, mai multe televiziuni, printre care şi unele din portofoliul Antena Group.

joi, 24 mai 2012

Spania cauta angajati

Secretariatul General al Ministerului Muncii şi Imigraţiei din Spaniol a emis noi instrucţiuni referitoare la regimul lucrătorilor români şi al membrilor de familie ai acestora, valabile până la 31 decembrie 2012
Una dintre aceste instrucţiuni precizează că nu mai este impusă întoarcerea în ţara de origine la sfârşitul unui contract de muncă pe perioadă determinată, se arată într-un comunicat al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS).

Totodată, se subliniază clar statutul membrilor de familie (soţ, soţie, copii până la 21 ani) al lucrătorilor români, atât în cazul celor care au deja drept de muncă, cât şi al celor care sunt nevoiţi să solicite/obţină în prealabil permis de muncă.

O altă clarificare adusă are în vedere membrii de familie de naţionalitate română (soţ, soţie şi copii până în 21 ani sau aflaţi în întreţinere) care sunt trataţi conform legislaţiei UE aplicabile cetăţenilor comunitari şi nu ca români supuşi restricţiilor impuse anul trecut în data de 22 iulie.

Noile instrucţiuni introduc ca element de noutate data limită a acestora - 31 decembrie 2012.

Din iulie au fost introduse permisele de muncă
Ministerul spaniol al Muncii şi Imigraţiei a anunţat, în iulie 2011, că cetăţenii români vor avea nevoie de un permis de muncă pentru a lucra în Spania, precizând însă că măsura are un caracter temporar şi nu îi va privi pe românii care au intrat deja pe piaţa muncii din ţara iberică.

Conform unui comunicat remis la momentul respectiv de Ministerul spaniol al Muncii, românii care vor dori să meargă în Spania să muncească vor fi nevoiţi să ceară o autorizaţie, ce poate fi eliberată pe baza unui contract de muncă. Măsura nu se aplica românilor care erau deja activi pe piaţa muncii din Spania.

Ordinul ministerial privind reactivarea restricţiilor impuse românilor pe piaţa muncii din Spania a fost trimis la Uniunea Europeană, spre autorizare.

Spania a ridicat de la 1 ianuarie 2009 restricţiile impuse pe piaţa muncii pentru români, de la aderarea României la UE în 2007. Numărul românilor care se stabilesc în Spania creşte în fiecare an, astfel că au ajuns să formeze comunitatea cea mai numeroasă din cele formate de străinii rezidenţi în ţara iberică, potrivit datelor furnizate de Institutul spaniol de statistică (INE).

Prizonierii tehnologiei

Dependenta de telefon mobil se simnte momentul in care nu il mai ai, din diferite motive. Nu credeam ca este o mare problema sa traiesti fara telefon dar deja au trecut 4 ore si ii simt lipsa, si nu pentru ca am nevoie de el, ci pur si simplu pentru ca m-am obisnuit cu el, ca pentru orice lucru/infromatie minora il folosesc, pentru ca sunt inchis intr-un birou in care telefonul mobil este singura scapare de a comunica cu persoanele care nu fac parte din organizatie. Ciudat este ca pot sta fara el, dar simt ca imi lipseste ceva, si stau si ma gandesc nostalgic la vremurile cand nu aveam mobile si nici telefonie fixa prea multa, cand pretul unui apartament era mai crescut datorita telefonului fix, cand prin contracte notariale se transferau numere de telefon de la o persoana la alta.
Incerc sa inteleg de ce acum 20 ani ne descurcam de minune, fara telefon, ne intalneam la orele stabilite ( sau nu) si se pare ca singura explicatie este "timpul" , "timp" care lipseste cu desavarsire in prezent pentru toata lumea. O data cu lipsa timpului sau stricat si caracterele oamenilor, care nu mai au respect, cuvant, punctualitate, memorie...nimik.
Nu duc dorul vremurilor trecute ci pur si simplu incerc sa inteleg de ce tehnologia nu ne usureaza munca si nu ne ofera mai mult timp ci pur si simplu ne face sa fim prizonierii tehnologiei.
Intrebarea mea ar fi daca as fi avut un telefon impus de job, care cu siguranta ar suna de cel putin 4-5 ori daca nu mai mult decat telefonul meu personal, cum m-as descurca.
Pe vremuri aveam agenda de tel in cap acum sincer nu stiu mai mult de 5 numere de tel si alea asa cu maxima indulgenta.

Ma declar prizonierul tehnologiei.

marți, 22 mai 2012

Comertul necontrolat

Alimentele din import se vând în magazine de până la zece ori mai scump decât intră în ţară

Fructele, legumele şi carnea din import se vând în magazine şi pieţe cu preţuri de două, trei şi chiar zece ori mai mari decât cele cu care intră în ţară, iar în unele cazuri cumpărătorul plăteşte pentru un produs alimentar şi de 15-20 de ori mai mult faţă de valoarea de import.
Românii care îşi fac cumpărăturile în marile lanţuri de magazine sau din pieţe nu ştiu că pentru varza pe care o cumpără plătesc de 3-4 ori mai mult decât preţul cu care aceasta a fost importată, strugurii sunt de peste zece ori mai scumpi pe rafturi decât atunci când intră în ţară, preţul unui kilogram de fasole este umflat de 4-5 ori, iar pentru un kilogram de mere adaosul distribuitorilor şi al retailerilor este de 400-700%.
Fostul ministru al Agriculturii Stelian Fuia a declarat agenţiei MEDIAFAX că preţurile din lanţurile de magazine sunt exagerate pentru că adaosurile comerciale pe care le practică acestea şi intermediarii care intervin pe traseu dublează sau triplează costul unui produs.
"Nu se ţine cont decât de interesul pentru profit nemărginit al speculanţilor. Este o întreagă mafie în acest sector, pentru care am un singur mesaj: trebuie să fie prioritatea întregului Guvern să înlăture specula şi evaziunea fiscală. Acestea umflă preţurile pe seama buzunarelor noastre, ale tuturor. Sunt necesare tot mai multe controale, sunt necesare tot mai multe sancţiuni. Eu, unul, nu cumpăr legume din hipermarket, sau dacă o fi scăpat vreuna până acum, pe viitor renunţ la ele. Am ce-mi trebuie în principal din grădina proprie, iar dacă nu, este convenabil să cumperi de la producători. Nu demult am fost la Matca (judeţul Galaţi - n.r.), unde castraveţii noi sunt de patru ori mai ieftini decât pe rafturi. Consumatorii pot alege să cumpere de unde este mai ieftin", a spus Fuia.
Deputatul Culiţă Tărâţă, totodată şi unul dintre cei mai mari agricultori autohtoni, cu peste 65.000 de hectare de teren agricol în administrare, spune că o parte din diferenţa mare dintre preţul la intrarea în ţară şi cel de pe rafturi este dată că pentru produsele importate din afara UE preţul declarat în vamă este mai mic decât cel real.
"Se fac declaraţii vamale la preţuri mai mici de 2-3 ori, ca să se plătească taxe vamale mai mici. Diferenţa de bani se plăteşte la negru. Produsul intră apoi în magazin la preţul pieţei. Şi cei de la putere, şi cei din opoziţie îşi dau mâna şi încurajează acest fenomen. Sunt vinovaţi politicienii apropiaţi de cei din vamă. Nu vedeţi ce doadă e la funcţii?", a spus Tărâţă.
Carnea de pasăre costă în supermarketuri 9 lei kilogramul şi în hipermarketuri mai mult de 8 lei/kg, deşi intră in ţară de peste 2,5 ori mai ieftin, cu 3,2 lei pe kilogram. Carnea şi organele de pasăre au alimentat importurile româneşti cu 188 de milioane de euro anul trecut, valoare în scădere cu 1,4%.
Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de păsări din România, spune că diferenţa de bani intră în buzunarele importatorilor, distribuitorilor şi comercianţilor.
"De unde vreţi să câştige ăştia care importă? Sunt clar câştiguri pentru aceste segmente - importatori, distribuitori şi magazine. După ce că fac evaziune la TVA, mai fac şi concurenţă neloială", a afirmat Van.

joi, 10 mai 2012

Un abdomen perfect

Dieta pentru un abdomen PERFECT si un antrenament complet recomandat de un campion! Unde au disparut 5 kg?

s
Se zice ca abdomenul este oglinda organismului. Nu este deloc exagerat. La barbati, abdomenul este grupa musculara care acumuleaza cea mai mare cantitate de grasime si se fibreaza cel mai greu.
Pentru a avea un 6-pack cum vezi prin filme sau chiar un 8-pack de campion trebuie sa urmezi un program strict de alimentatie, odihna si antrenament. Abdomenul se construieste in bucatarie iar reteta e relativ simpla: 90% dieta, 10% antrenament.
DIETE MINCINOASE
Exista multe diete care promit o scadere spectaculoasa in greutate, ba mai mult, un abdomen perfect conturat in doar 3 saptamani. Multi care le incearca raman doar visele. Foarte putini reusesc sa isi indeplineasca obiectivele tocmai pentru ca isi pierd rabdarea dupa cateva antrenamente.

Voi prezenta o dieta creata de David Zinczenko, editorul sef al revistei Men's Health si un program de antrenament pentru abdomen.
THE ABS DIET
Aceasta dieta te poate ajuta sa scapi de 5 kg in doar doua saptamani. Nu ofera insa nicio garantie. Conteaza mult cum te antrenezi si cat de mult te odihnesti. Asta dupa ce renunti la fast food, bauturi acidulate sau iesirile la bere cu baietii.
Nu trebuie sa te infometezi. Vei manca de 6 ori pe zi, iar cantitatea de proteine si carbohidrati iti va fi suficienta pentru a-ti stimula arderea grasimilor si cresterea musculara. Vei avea in corp toate vitaminele si mineralele de care ai nevoie.


Alimentele pe care le poti consuma urmand aceasta dieta sunt: migdale, mazare, fulgi de ovaz instant, spanac, cereale integrale, oua, unt de arahide, zmeura si ulei de masline.
La fiecare din cele 6 mese zilnice (trei mese principale si trei gustari) trebuie sa combini cel putin doua din alimentele enumerate mai sus. O data pe saptamana poti uita te dieta si poti manca tot ce iti doresti.

Cum arata o zi de Abs Diet

s


Micul dejun

Banana smoothie (banane, iaurt degresat cu aroma de vanilie, concentrat de suc de portocale, lapte degresat, o cupa de proteina din zer)
gustare
30 de grame de migdale
120 de grame de pepene galben
Pranz
Ton cald cu grau si briosa englezeasca (telina tocata, ceapa, mozzarella, branza de vaci, ton, maioneza vegetala, suc de lamaie)
gustare
3 felii de friptura de vita
O portocala mare
Cina
Pulpa de curcan in crusta de chili (carne de curcan, rosii cubulete, fasole neagra, porumb dulce, seminte de in macinate, orez)
gustare
Budinca de ciocolata (lapte degresat, inghetata de vanilie, jeleu fara zahar, budinca instant cu amestec de ciocolata)
SFAT IMPORTANT!!
La fiecare masa sau gustare trebuie sa mananci proteine. Inlatura senzatia de foame mai bine decat carbohidratii si stimuleaza crestea musculara la fel de bine cum pune in miscare si sistemul de ardere al grasimilor.
Antrenament
Pentru a da rezultate, dieta trebuie sa fie completata cu trei antrenamente de forta si doua antrenamente pentru abdomen (unul pentru partea superioara a abdomenului si unul pentru partea inferioara). Antrenamentele de cardio sunt optionale. In ziua in care lucrezi abdomenul este insa bine sa alergi 20-30 de minute pentru a fi sigur ca ai ars destule calorii.

miercuri, 9 mai 2012

Harta țepelor din mâncare.

În magazine și supermarketuri ni se oferă alimente din carne expirate și falsificate

“Protecția Consumatorului” a verificat 297 operatori economici - super/hipermarketuri, lanțuri de magazine și magazine specializate cu autoservire - de comercializare a mâncărurilor gata preparate. La 202 (68%) de agenți s-au constatat abateri de la prevederile legale în vigoare. Vezi ce țepe cu produse din carne sunt în județele țării.
S-au verificat peste 36 tone alimente (materii prime, mâncăruri și preparate culinare) din care circa 2,3 tone (6,4 %) nu se încadrau în prevederile legale în vigoare.

Măsuri dispuse de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC):
  1. oprirea definitivă de la comercializare și / sau utilizare a 158 kg alimente care erau improprii consumului uman;
  2. oprirea temporară de la comercializare și / sau utilizare a 1.430 kg alimente până la remedierea deficiențelor;
  3. aplicarea a 217 sancțiuni contravenționale constând în 114 avertismente și 103 amenzi contravenționale în valoare de 301.800 lei

"Au fost verificate 36 de tone de alimente, respectiv materii prime, mâncăruri şi preparate culinare, iar două tone erau în situaţia în care nici căţelul sau pisica nu s-ar fi apropiat de ele", a declarat Constantin Cerbulescu, președinte ANPC.
I. Alimente expirate
Mâncăruri, preparate culinare și alimente utilizate ca ingrediente, cu caracteristici neconforme sau chiar alterate sau cu data durabilitații minimale/data limită de consum depășită

În municipiul București:
- „macrou prăjit” cu aspect deshidratat, specific unui produs vechi;
- preparat propriu denumit „sos 8 ierburi” prezentat în caserole individuale ca având data durabilității minimale 24 aprilie, deși aceasta era depășită din data de 03 aprilie conform inscrisului de pe ambalajul en-gros, păstrat în dulapul frigorific.

În Oradea:
- aripi de pui prăjite ce prezentau caracteristici organoleptice improprii,

În Galați:
- cârnăciori rotisați având inscris pe eticheta de preț „valabilitate 24 ore”, produs care, conform raportului de fabricație avea data limită de consum depășită.

În Roman, județul Neamt:
- pulpe de pui expirate de 20 zile, pui grill expirați de 5 zile, carne de pasăre expirată de o zi – toate în stare refrigerată.

În Cluj-Napoca:
- s-a găsit in blocul alimentar, in vederea utilizarii la prepararea mancarurilor, carne si preparate din carne, condimente, produse lactate expirate de peste 3 zile;

În Baia Mare, județul Maramureș:
- s-a gasit in frigiderul bucătariei carne de pasare congelata cu data durabilitatii minimale expirata;

În Prahova:
- in stoc, cotlet de porc cu data durabilitatii minimale depasita, ce urma sa fie utilizat pentru prepararea diferitelor sortimente de mancaruri gatite.
II. Țepe la greutate
În Bacău:
- diverse produse de patiserie pentru care cantitatea netă reală era mai mică decât cea afișată. Astfel, plăcinta cu urdă și mărar, plăcinta cu dovleac, plăcintă cu mere și scorțișoară, placinta dobrogeana cu telemea aveau afisate o cantitate neta de 0,115 kg insa, prin cantarire s-au constatat valori de 0,076 kg (- 0,039 kg, mai putin cu o treime!), 0,086 kg (- 0,029 kg), 0,09 kg (- 0,025kg).

În Bistrita:
- sandvisuri preparate in cadrul unitatii, la care cantitatea neta/bucata era mai mica decat cea declarata, si anume :
- sandvis ciabata cu jambon cu cantitatea neta declarata de 185 g/buc, produs la care, in urma cantaririlor au rezultat cantitati mai mici, chiar de 168 g/buc, ceea ce denota existenta unei abateri negative de 9%, in conditiile in care prin normele de metrologie legala (HG 530/2001 cu modificarile si completarile ulterioare) se admite o eroare negativa de numai 4,5% pentru produse cu o cantitate nominala Q(n) cuprinsa intre 100 g si 200 g;
- bagheta cu sunca si cascaval cu cantitatea neta declarata de 220 g/buc, produs la care, in urma cantaririlor au rezultat cantitati de numai 200 g/buc, abaterea negativa fiind de 20 g/buc, comparativ cu normele de metrologie legala care admit o eroare negativa de maximum 9 g pentru produse cu o cantitate nominala Q(n) cuprinsa intre 200 g si 300 g.
III. Produse comercializate impropriu
Nerespectarea conditiilor de expunere, prezentare si comercializare pentru produse finite, respectiv de depozitare a alimentelor utilizate ca materii prime.

În municipiul Bucuresti:
- ouale erau depozitate la temperatura mediului ambiant din blocul alimentar;
- in acelasi frigider erau depozitate produse din carne tratate termic si carne fiarta alaturi de carne de pasare, carne de porc;
- ciorba de burta obtinuta din burta de vita fiarta anterior si congelata, si nu prin preparare integrala in ziua servirii.

În Satu Mare:
- vasele de expunere si comercializare erau murdare, prezentand zone cu depuneri.

Deficiente privind monitorizarea temperaturilor spatiilor frigorifice s-a constatat la operatori economici din Bucuresti, Ploiesti, Sibiu.
50% dintre operatorii economici controlati nu asigurau informarea corecta, completa si precisa a consumatorilor
IV. Lipsa atenționărilor
Lipsa mentiunilor cu privire la componentele posibil alergene pe care mancarurile gata preparate le pot contine:

În Piatra Neamt:
- diverse preparate culinare, reci si calde, pentru care consumatorii nu erau informati cu privire la prezenta ingredientelor alergene. Astfel, la produse precum chiftele de pui, pui Shanghai, la care desi producatorul a precizat pe eticheta avertismentele „Contine: galbenus de ou, gluten sau „Contine: lapte, praf de ou, gluten”, aceste informatii nu erau afisate de catre comerciant, pentru a asigura informarea consumatorilor, la diverse sortimente de salate cu maioneza (salata de vinete, salata americana, salata italiana, salata elvetiana), preparate in propria unitate la care se foloseste maioneza ce contine praf de ou (1% ), nu era adus la cunostinta cumparatorilor prezenta componentului alergen „ou”, iar chiftele calde fabricate in unitate, care conform retetei de fabricatie contineau oua, acest ingredient alergen nu era mentionat in lista afisata.
- se preparau produse din carne la rotisor (pulpe de pui, pui grill) la care in reteta de fabricatie se utiliza si „Delikat legume” – produs care continea seminte de telina 0,4%, fara ca in unitate sa existe un avertisment cu privire la prezenta acestui component alergen.

In judetele Arges, Bistrita, Braila, Caras-Severin, Dambovita, Dolj, Neamt:

- la produsele comercializate sub denumirile salata cu maioneza, rulou piept de pui, salata brocoli, ciorba taraneasca, Meniu Steak sau Meniu Turinger, Sandwich cu salam pane, salata de vinete, salata a la Russe, salata de ciuperci, salata tzatziki, salata de boeuf, salata de vinete, salata de cruditati, ceafa de porc preparata la gratar etc. - nu era adus la cunostinta cumparatorilor prezenta componentului alergen.
V. Lipsa elementelor de identificare-caracterizare
În Brașov:
- preparatele culinare preambalate expuse la comercializare, ce faceau parte din meniul zilei compus din ciorba, friptura si piure de cartofi, precum si sandvisurile cu salam si cascaval pregatite in unitate, nu aveau niciun element de identificare si caracterizare.

În Galați:
- diverse sortimente de mancaruri fara afisarea denumirii, precum sarmale cu varza, musaca cu cartofi si carne, pilaf, avand inscris pe etichete doar prețul.

În Giurgiu:

- in spatiile frigorifice erau vinete congelate fara etichete, fara elementele de identificare si caracterizare obligatorii;

În Iași:
- se utiliza la prepararea mancarurilor cotlet de porc fara elemente de identificare si caracterizare.
VI. Informații incorecte
Lipsa inscrierii cantitatii nete / portie pentru preparatele culinare oferite consumatorilor, s-a constatat in judetele: Botosani, Brasov, Caras-Severin, Constanta, Olt, Tulcea, Dambovita, Arad, Bihor, Covasna, Mehedinti, Prahova, Satu Mare, municipiul Bucuresti.

Informatii incomplete sau incorecte, ce puteau induce in eroare consumatorii

În Vaslui:
- se produceau si comercializau mancaruri la care informatiile de pe afisul de prezentare privind ingredientele utilizate nu corespundeau cu cele mentionate in retetele de fabricatie. Astfel, pentru piureul de cartofi, pe afis era inscris „cartofi, (unt), sare”, in timp ce conform retetei, preparatul este obtinut din „cartofi, margarina, lapte, verdeata, sare”.
Chiftelele contineau, conform prezentarii, „carne tocata de pasare, morcov, ceapa, oua, verdeata, condimente” insa, conform retetei, ele trebuiau sa aiba si „cartofi, bulion, boia de ardei, ulei”.

În municipiul București și în județul Iași:
- „specialitatea Danish White” care intra in compozitia „salatei grecesti”, respective „specialitatea Akadia” erau prezentate in lista meniu sub denumirea improprie „branza Feta”, consumatorii fiind indusi in eroare in privinta originii si caracteristicilor specifice produsului.

În municipiul București:
- un operator economic avea inscris in lista meniu „preparate romanesti traditionale”, fara a detine atestatul in acest sens.

În Vaslui:
- pentru mancarurile aflate la comercializare se indica pretul pentru 100g si un pret pe 1kg, insa intre cele doua informatii nu exista o corelare matematica corecta:
- salata de cruditati, lei 2,29/100 = 1 kg 32,90 lei;
- salata de vinete cu ceapa, lei 2,19/100g = 1 kg 15,0 lei;
- salata de sfecla cu hrean, lei 1,19/100g = 1 kg 25,50 lei;
- crochete cascaval, lei 2,99/100g = 1 kg 27,90;
- salata boeuf, lei 1,20/100g = 1 kg 19,89 lei.

În județul Vrancea:
 - se folosea ca unitate de masura, in cazul ciorbelor, „portia” – fara indicarea unei cantitati sau a unui volum. Tot aici, preparatele culinare ce contineau si carne (ciorba de pui, ciolan cu fasole) nu aveau afisata cantitatea minima de carne aferenta unitatii de desfacere (100g preparat/portie).
VII. Practici incorecte
Nespectarea Legii 363/2007 privind combaterea practicilor comerciale incorecte

În municipiul Bucuresti:
- era in curs de desfasurare o campanie promotionala pentru care informatiile erau contradictorii si ambigue: desi in pliante se mentiona „cumpara oricare meniu si-l primesti pe-al doilea la jumatate de pret”, in subsolul paginii era scris cu caractere mici, greu vizibile „pretul celui de-al doilea meniu nu trebuie sa-l depaseasca pe cel al primului” si „oferta valabila numai pentru meniurile «pui la rotisor» si «specialitati»”.
VIII. Alte abateri:
Utilizarea de cantare neverificate metrologic sau la care verificarea metrologica era expirata.

Sfaturi
  • Refuzati produsele care prezinta semne organoleptice de alterare,
  • modificari ale aspectului, culorii, consistentei, gustului, mirosului sau
  • care prezinta semne de infestare cu paraziti ;
  • Refuzati produsele care prezinta aspect necorespunzator;
  • Refuzati produsele alimentare care prezinta urme de mucegai;
  • Refuzati produsele pentru care aveti indoieli privind calitatea si modul
  • de informare prin etichetare;
  • Refuzati produsele pentru aveti dubii in ceea ce priveste gradul de
  • prospetime;
  • In cazul în care suferiti de alergie la un component alimentar, nu ezitati
  • sa solicitati vanzatorului informatii referitoare la aceste ingrediente;
  • La receptia comenzii, solicitati si pastrati bonul de casa pentru a putea
  • proba, in cazul in care, în mod justificat, doriti sa reclamati
  • calitatea/siguranta unui produs.

marți, 8 mai 2012

Cum combatem febra musculara

8 REGULI esentiale pentru a invinge mai usor febra musculara! Un profesionist iti da un sfat pretios:


s
Febra musculara este de multe ori motivul pentru care multi incepatori renunta la sala de forta. Exista insa metode care te ajuta sa scapi mai repe de aceasta durere chinuitoare.
Masajul elimina febra musculara
Masajul de relaxare este o metoda foarte eficienta de a elimina din muschi acidul lactic, substanta responsabila cu aparitia durerilor. Chiar daca masajul este putin dureros atunci cand febra musculara este deja instalata, efectul este benefic iar durerile dispar mult mai repede.
s
Dus cu apa rece si calda
Nu te astepta sa scapi imediat de febra musculara. Niciun sportiv nu a gasit inca o solutie magica, insa toate aceste puncte ajuta pentru recuperare. Un dus rece, apoi unul cald, la intervale de 20-30 de secunde ajuta pentru o mai buna circulatie a sangelui in corp, ceea ce inseamna o refacere mai usoara.
Bea multa apa
Omul este 70% apa. O regula de baza in refacerea musculara este hidratarea. Pentru a fi bine hidratat trebuie sa bei 0.03 l apa/ kilocorp. De exemplu, daca ai 70 de kg, vei bea 70 x 0.03 = 2.1 litri pentru a-ti asigura necesarul zilnic in cazul unui efort prelungit precum este un antrenament in sala sau o alergare usoara.
s
Nu te antrena pe stomacul gol
Mancarea pe care o consumi inaintea antrenamentului este conbustibilul pe care corpul tau il va folosi pentru a reface tesuturile musculare distruse dupa un antrenament dur. Formula pentru o alimentatie corecta inaintea antrenamentului este simpla: 40% proteina, 40% carbohidarti, 20% grasimi.
s
Atentie insa din ce alimente iti iei carbohidratii si grasimile. Nu trebuie sa te indopi cu paine si slanina cand poti manca de exemplu o portie de orez cu legume si un pahar cu lapte.
Sigur ai dormit suficient?
Cand esti obosit este cel mai bine sa nu faci efort. Este ca si cum ai pleca de la start cu penalizare. Inaintea antrenamentului trebuie sa ai cel putin 8 ore de somn.
Opreste-te pe la sauna si la jacuzzi
Cateva minute de sauna, apoi cateva minute de jacuzzi te ajuta sa pui sangele in miscare. Acidul lactic se va elimina mult mai repede din organism iar refacerea va fi mai usoara.
Stretchingul, inotul si alergarea usoara
Te-ai incalzit inainte de antrenament? Daca nu ai facut-o te poti astepta la o febra serioada. E demonstrat stiintific ca sportivii care se incalzesc inainte de orice fel de efort (aerob sau anaerob) au a o rezistenta mai buna in timpul antrenamnetului si depun mai putin acid lactic in muschi decat cei care nu o fac.
s
La finalul antrenamentului este bine sa inchei cu cateva minute de alergare usoara sau inot.
s Imagine: Sport.ro
Alege intensitatea potrivita
Te poti antrena eficient si fara sa-ti epuizezi organismul si sa stai trei zile in refacere. Intensitatea antrenamentului trebuie crescuta progresiv. In sala de forta, de exemplu, trebuie sa iti stimulezi muschii, nu sa-i distrugi. Lee Haney (fost Mr. Olympia) spunea: “Trebuie sa faci pasi de bebelusi si sa cresti intensitatea progresiv. Cu cat mai mult timp investesti in acest drum, cu atat mai putina febra musculara vei face”
s

 

Exercitii pentru triceps

Alege tricepsul care ti se potriveste! Antreneaza-te inteligent: 8 exercitii care iti fac bratele BETON!

s
Fiecare barbat viseaza sa aiba brate puternice. Pentru a putea purta cu mandrie un tricou mulat ai nevoie sa stii exercitiile care stimuleaza cel mai bine cresterea tricepsului si cum le combini.
Multi incepatori care calca pentru prima oara in sala de forta neglijaza tricepsul si isi consuma toata energia pentru a antrena bicepsul. Pentru a avea brate mari si puternice trebuie sa lucrezi inteligent. Pentru a pompa cat mai mult sange in brate trebuie sa lucrezi bicepsul si tricepsul intr-un singur antrenament.

Daca esti deficitar la triceps este indicat sa incepi cu un exercitiu de baza pentru triceps. Exercitiile de baza sunt impinsul cu bara din culcat, cu priza ingusta, flotarile la paralele, extensia bratelor cu bara, din culcat, pe spate si flotarile cu spatele intre doua banci paralele.

Majoritatea culturistilor profesionisti lucreaza intre 12-15 serii pe antrenament la grupele mici (biceps, triceps, umeri, antebrat etc), intre 3-4 exercitii a cate 3-4 serii.

Se lucreaza un exercitiu cu greutati mari, la care pui destula greutate cat sa poti executa 6-8 repetari corecte, iar la urmatorul exercitiu reduci din greutate si faci cate 12-15 repetari. Mai jos aveti cateva exemple de exercitii care stimuleaza cel mai bine cresterea tricepsului.

Pentru un antrenament sanatos trebuie sa combini un exercitiu de masa (exercitiu de baza, care solicita mai multe grupe musculare si includ miscari in jurul mai multor articulatii), cu unul de izolare (exercitiu care iplica o singura articulatie) pentru fiecare grupa.

Exercitii de baza:

1) Impins cu bara la bara orizontala, din culcat, cu priza ingusta


2) Flotarile la paralele (Pentru a concentra efortul pentru triceps trebuie sa fii cat mai aplecat in fata)


3) Extensia bratelor din culcat pe spate, cu bara


4) Flotari cu spatele intre doua banci paralele


Exercitii de izolare:

5) Extensia bratelor la scripete, cu priza tip supinatie


6) Extensia bratelor cu gantera


7) Extensia bratului din aplecat, cu gantera


8) Extensia bratelor la scripete, cu priza tip pronatie pe bara V

duminică, 6 mai 2012

Povestea Pepsi

A creat cea mai populara bautura din lume. Acum da o lovitura fatala companiei pe care a facut-o celebra

Familia lui Richard Ritchie, omul care a creat formula pentru Pepsi-Cola in 1931, da o lovitura dura companiei Pepsico. Aceasta a actionat in judecata producatorul de bauturi carbogazoase, deoarece vor sa stearga orice indoiala cu privire la documentele care apartin lui Ritchie, despre care s-a spus ca erau de drept ale firmei si urmau a fi dezvaluite istoricilor, colectionarilor si producatorilor de film.


 A creat cea mai populara bautura din lume. Acum da o lovitura fatala companiei pe care a facut-o celebra
Conflictul privind documentele de proprietate si inventie a formulei magice are loc de cativa ani, timp in care Pepsi a incercat de nenumarate randuri sa castige legitimitatea proprietatii formulei, pe care ar fi dorit s-o imprtaseasca istoricilor si producatorilor de film si reportaj.
Richard Ritchie a fost chimist la compania Loft Candy, din Statele Unite, acolo unde a si dezvoltat formula secreta Pepsi-Cola, pentru Loft, in 1931. A lucrat apoi pentru Pepsi-Cola, iar in 1962 s-a alaturat grupului Cantrell&Cochrane. In 1982 s-a retras din viata profesionala. A murit trei ani mai tarziu.
Un proces a fost intentat la curtea federala din Manhattan de fiica si fiul lui Ritchie, Joan si Robert Ritch. Cei doi au declarat presei americane ca “au vrut sa spuna povestea extraordinara a tatalui lor”, fara niciun fel de interferente sau amenintari de litigiu din partea companiei Pepsi”, noteaza Business Insider.
Purtatorii de cuvant al companiei, cu sediul in New York, nu au putut fi contactati pentru comentarii, scrie Business Insider.
Acuzatii cer tribunalului american daune care nu pot fi divulgate. Pepsi este acuzata ca si-a insusit propriile drepturi legate de inventia lui Richard Ritchie, precum si asupra documentelor sale.
Presa americana scrie ca documentele respective au fost controlat in mod fizic si psihic de un membru al familiei Ritchie timp de 50 de ani.
Potrivit legilor americane “mostenitorii sunt singurii proprietari de drept ai inventiilor lui Ritchie, deoarece printre altele, Pepsi nu a reusit sa obtina dreptul de transfer al proprietatii inventiei chimistului, chiar si atunci cand el lucra ca un simplu angajat al unei alte companii”.

joi, 3 mai 2012

Secretul saormei

Secretele şaormei. Junk-food oriental la nivel industrial


Câţiva turci din România au deschis un punct special de procesare a cărnii, unde produc lunar un „munte” de şaorma, pe tiparul giganților fast-food.
PREGĂTIRI
După ce e amestecată cu condimente și prafuri, șaorma e aranjată aici pe țepușă
Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU
„Ce înseamnă şaorma pentru români?”, vine întrebarea adresată unui tânăr care, deşi nu se dă în vânt după produsul oriental, a fost surprins nu o dată aşteptând la o coadă mereu lungă la vreo şaormărie. „Totul”, vine răspunsul, cu ironie, dar, pe undeva, perfect valabil. Agitaţia dintr-o şaormărie plasată strategic, central, întăreşte sentinţa dată.
Prin şaormărie se agită non-stop cuţitele lungi peste carnea de pe ţepuşă, bucăţile de carne se strâng prin lipii, maioneza curge în valuri peste cartofi prăjiţi, pentru că românii cer „cu de toate”, de cele mai multe ori, într-un du-te-vino al mâncatului pe fugă. O analiză efectuată, în 2010, de „Business Magazine”, arată că se cheltuiesc peste 2 miliarde de euro anual pe produsele de fast-food.
Iar şaorma pare a fi „regina” junk-food-ului la români. Sunt peste o mie de şaormării în ţară, vreo 500 numai în Bucureşti, iar banii care ajungeau anual, doar în 2010, în buzunarele şaormarilor însumau vreo 200 de milioane de euro. O altă statistică arată că anul trecut peste 200.000 de români au mâncat şaorma. Cum ar zice turcul, un hatâr românesc, de secol XXI.

Drumul şaormei

Dacă întrebi un şaormar cum se prepară carnea îmbibată în condimente, omul se dă misterios. Zice că e „secret”. Dar epoca mâncatului la scară industrială a ajuns din urmă multe din fast-food-urile de cartier.
Câţiva turci au anticipat mişcarea, după ce regulile privind igiena impuse de UE au ajuns la urechile lor. Au deschis, lângă Galaţi, cu o investiţie de vreo două milioane de euro, o „fabrică de şaorma” pe tipar industrial.
„Evenimentul zilei” a urmat „drumul şaormei” produse la nivel industrial. A surprins „zorii” unei industrii alimentare care a trecut de mult în ţări ca Germania, de exemplu, de la tradiţie orientală la banda rulantă.

POVESTEA UNEI AFACERI

„Am plecat cu Erkan în Europa”


În biroul turcului Huseyin, patronul „fabricii” de şaorma de lângă Galaţi, se fumează ţigările şnur. „Ca turcul”, glumeşte Huseyin, alături de la fel de tânărul director al fabricii, Erkan.
În biroul lui Huseyin e o mare hartă industrială a României, în colţ un monitor cu imagini din hala unde se procesează carnea. E bine să mai ţii un ochi pe angajaţi, vreo 70 la număr, unele experienţe mai puţin plăcute din trecut convingându-i pe patroni de necesitatea unui sistem de supraveghere video a unităţii. Dar, dincolo de asta, România pare a fi o ţară care le-a priit turcilor.

Idee de majorat

Huseyin a venit în România acum vreo 11 ani. Şi-a urmat la Bucureşti tatăl, un om de afaceri care a făcut aici o avere considerabilă dintr-o fabrică de saci de rafie, după ce a încercat comerţul cu covoare. „Cum era pe-atunci”, scurtează Huseyin traseul afacerii de familie.
După 1990, pare că mai mult curgea cu lapte şi miere pe aici pentru orice negustor oriental cu un dram de viziune. Astfel, acum vreo şase ani, când Huseyin a împlinit vârsta majoratului şi a maturităţii oricărui bărbat turc care se respectă, şi-a informat părinţii că vrea propria afacere. S-a oprit la domeniul şaormei. Văzând cum înfulecau românii la produsul oriental, nu avea cum să dea greş.

Carne adusă din Germania

„Am avut o cunoştinţă, a avut o şaormărie, iar el făcea carne şi pentru alţii. Şi am discutat cu el şi i-am spus să închirem o hală la Bucureşti, un spaţiu mic, să putem să facem acolo, să ne luăm toate autorizaţiile”, zice Huseyin, trăgând adânc din ţigară.
Asta era acum şase ani, şi încă mai erau vremuri sălbatice prin fast-food-urile orientale din România, lasă turcul să se înţeleagă. Fiecare şaormar îşi făcea carnea prin spaţii anexate la fast-food, puţinii care apelau la servicii externe pentru carne găseau distribuitori care cărau puiul condimentat tocmai din Germania.
„Dar carnea de la noi venea din Germania, cu preţuri foarte mare şi calitate foarte proastă”, zice Huseyin. Aşa că turcii s-au gândit să sondeze un pic piaţa.

Născută la turci, crescută la nemţi

Într-o zi, acum vreo şase ani, Huseyin şi Erkan s-au urcat într-un automobil şi au luat la rând ţările din Europa unde şaorma făcea ravagii. Sau, mai exact, cum spune Huseyin: „Am plecat cu Erkan în Europa!”. Au luat notiţe, au bătut palma, au strâns contacte, cum ar veni, pentru a pune bazele industrializării cărnii de şaorma în România.
Au văzut cum se face şaorma la Budapesta, în Austria, în Germania - ţară unde, spune Huseyin, şaorma a prins mai ceva ca-n Turcia - „Se poate spune că şaorma s-a născut la Turcia, dar a crescut la Germania”, zice, de alături, Erkan.

Cam 8.000 de kilometri au făcut turcii pe urmele şaormei europene.

„Acolo, în Europa, este sector”

„Am plimbat la toate fabricile de şaorma, la distribuitorii de şaorma şi am văzut cum se face. Acolo, în Europa, este un sector! Pentru că nimeni din Europa nu poate face şaorma în şaormăria lui. Cumpără doar din unităţi ca noi. Sunt şi firmele mici care are patru-cinci angajaţi, dar trebuie să aibă o hală, un flux, autorizaţii”, expune Huseyin câteva din observaţiile sale europene.
Huseyin a avut un start timid printre şaormari. Când a pus afacerea pe picioare şi-a zis că e loc berechet. Că e mai mult decât un ciubuc. Se gândea că vor ajunge din urmă normele europene şi fast-food-ul oriental de cartier.
Azi, zice , fabrica lui de şaorma e cea mai mare din ţară, cel puţin în ceea ce priveşte distribuţia către Arad, Cluj, Timişoara, Braşov, Iaşi şi mai multe ţări europene. „Suntem singurii care facem printr-o firmă mare distribuţie în toate oraşele astea”, zice Huseyin.

Tone de carne


Pe lună,  se scot de aici cam 200 de tone de carne pregătită pentru şaorma. Cam 7-8 tone pe zi. Puii îi iau de la Bacău, Focşani, de la abatoare mari.

Nu produc numai pentru România. Exportă în Spania, Grecia, Austria, Anglia şi „cantităţi mici şi la Germania şi la Olanda”. 
În România merge şi nu prea, lasă turcul să se înţeleagă. Mai ales în Capitală, unde şaormarii încă mai procesează singuri şi carnea. Huseyin susţine că prin câte şaormării de prin Capitală a trecut, foarte multe produc carnea „nu foarte igienic”. Cică ar „rămâne pe mai multe zile”, că nu au congelatoare mari, speciale.
„Când a intrat în Europa, toată Europa nu are voie să facă şaorma la şaormărie, să aibă carne de la autorizaţie, ca noi. Legea este. Dar nu e pusă în practică. Eu zic că nu se joacă cu sănătate, totuşi. Aşa cred eu şi am speranţă că se schimbă. Şi acuma trebuie să intre şi la Schengen...”, spune Huseyin .

Şaormăria l-a băgat în spital

Lui Huseyin  îi place în România că „e mai multă democraţie ca în Turcia”. E optimist. Iar în ce priveşte afacerea, crede că producţia în masă de şaorma nu poate decât să crească. „Creşte. Oamenii, poporul român, le place şaorma. Şi eu, de exemplu, când ieşim cu prietenii afară, finalul este şaorma”, zice Huseyin.

În Germania e totuşi visul. Acolo „e industrial”. „Acolo la fiecare oraş, la saturi este un distribuitor de carne de şaorma. A bătut McDonalds în Germania!”, plusează turcul.
O fi fast-food-ul o afacere bănoasă, dar lui Huseyin pare că-i place mai mult munca asta din „umbra” produsului. Munca de fast-food propriu-zisă ar fi o corvoadă, lasă să se înţeleagă. A avut şi el cândva o şaormărie. „Pe undeva la Rahova”, încearcă să explice. Zice că era să-l omoare ritmul de acolo. „Trebuia să fiu acolo tot timpul, tot timpul. A doua zi după ce am vândut-o am intrat la spital”, spune Huseyin .

CARNE ÎNGHEŢATĂ

De la abator la ţepuşă – drumul şaormei


În hala friguroasă unde carnea e preparată, cei 70 de angajaţi români ai lui Huseyin tocmai au pregătit un camion ce a luat calea Austriei. Până să ajungă la frigare, carnea de şaorma trece printr-un proces multiplu. Unul care nu pare a fi foarte complicat.

Ce se pune în sos

La abatoare, toată noaptea se taie pui până dimineaţa. „Apoi vine la noi”, zice Huseyin. Aici, carnea e dezosată, tranşată, de un prim grup de lucrători. Apoi e selectată în funcţie de reţeta cerută de client (diferă procentajul condimentelor puse şi tipul de carne, pulpă sau pui). E băgată în cantităţile potrivite în două malaxoare.

Fiecare rezervor are o anumită cantitate. Unul are 200 de kilograme, altul 400. Carnea cântărită fix vine „la tambur”, cu reţetă de 400 sau de 200. E amestecată să intre sosul în carne.
  • Potrivit lucrătorilor de aici, în reţeta lor intră, în diverse procentaje: pui dezosat, ceapă – praf, cimbru, boia dulce, piper negru, chimen, sare, usturoi – praf, curry, dar şi lapte praf, de exemplu, care cică „frăgezeşte carnea”. Din câte zice Huseyin intră şi cel puţin un conservant pentru carne, Bombal.
Şocul termic

Carnea din malaxor e dusă apoi la camera de marinare, stă la -2 grade, timp de o zi. „A doua zi se scoate, se cântăreşte în pachete. Dacă e 100% pulpă pentru export nu are nicio importanţă cum pune lucrătorul pe ţepuşă. Dar, pentru România, dacă avem mix, 50% pulpă, 50% piept, sau 25% pulpă, 75% piept, aia trebuie distribuită pe ţepuşă omogen, egal”, zice Erkan.
După ce se aranjează şaorma pe ţepuşă, se pune în folie şi se duce într-un congelator special, unde stă la -40 de grade. Ăsta i-ar da „un şoc termic, să se prindă”.
Când ies de la -40, pachetele de carne, de diverse greutăţi, cu diferite reţete şi destinaţii, arată ca nişte proiectile îngheţate. Sunt urcate în camioanele firmei de distribuţie cu care turcii au contract şi este dusă pentru consum.

DIFERENŢE
Românii preferă din piept de pui


Reţeta prin care prepară cea mai mare parte a şaormei de aici ar veni din Turcia. Au adus şi un expert turc care să-i înveţe pe cei 70 de angajaţi români fluxul de muncă. În funcţie de client, de popor, de ţară diferă totuşi cantităţile de mirodenii şi tipul de carne care este produsă – piept de pui sau pulpă sau un mix  din ambele.
„Noi avem reţeta din Turcia, dar am modificat pentru poporul român. În fiecare ţară din Europa, e altă reţetă. Şaorma din Austria, de exemplu, nu se vinde în România. E altă combinaţie, altă culoare. Poate că dumneavoastră ca şi consumator nu vă daţi seama, dar fast-food-ul care o cumpără pentru Austria, n-o să cumpere şaorma de la Grecia sau de la Romania. Fiecare are o reţetă şi o culoare stabilită”, zice Huseyin.
Diferenţe sunt destule de la o ţară la alta. Ar mai fi că în România se mănâncă mai mult piept de pui, de exemplu. În Europa se mănâncă pulpă la şaorma. Neamţul sau austriacul e obişnuit aşa de decenii de turcii care au deschis acolo primele şaormării. „Ei mănâncă pulpă şi mai sărat. E şi gustul la pulpă, dar e şi că în Europa pieptul e foarte scump. Pulpa e mult mai ieftină şi e mai gustos. Şi în Turcia tot din pulpă se face”,

7 ore de viol

 Ma intreb de unte atata virilitate pe om, 7 ore pe o baba de 75 ani, pai daca pune mana pe Bianca Dragusanu 24 de ore nu o mai lasa.:)))

 O BĂTRÂNĂ din Iași a fost VIOLATĂ 7 ORE de un tânăr: "M-a întors în TOATE POZIȚIILE. M-a pus cu picioarele în sus şi ghemuit cum stă puiul în ou".

Povestea incredibilă a unei bătrâne violate i-a lăsat mască pe medicii de la Spitalul Sf. Spiridon din Iași. Femeia din localitatea ieşeană Bosia, în vârstă de 75 de ani, a ajuns miercuri, de urgență la spital, după ce a fost violată cu bestialitate de un bărbat cu 45 de ani mai tânăr decât ea. În urma violului, bătrâna s-a îmbolnăvit de inimă și a fost diagnosticată cu o contuzie cardiacă, iar medicii susțin că nu s-au mai confruntat cu asemenea cazuri până acum.
Femeia susține că se simte destul de rău după ce bărbatul a violat-o 7 ore în continuu, iar în tot acest timp a pus-o să-i îndeplinească toate fanteziile sexuale.

"M-a violat un huligan şi vai de capul meu ce mi-a mai făcut. A venit gol puşcă la mine la miezul nopţii, în jur de ora 00.00, şi până dimineaţa, la 7.00, m-a întors în toate poziţiile. Vai de capul meu şi de zilele mele! M-a pus şi cu picioarele în sus, şi pe marginea patului, şi ghemuit cum stă puiul în ou. Până dimineaţa m-a zdruncinat încontinuu. Dacă încercam să ţip, îmi punea mâna la gură. M-a pus să-i fac şi prostia aceea cu gura", a declarat bătrâna violată pentru site-ul bzi.ro.

Nu e pentru prima dată când bătrâna este violată de tânăr, însă de data aceasta s-a hotărât să îl denunţe la poliţie.Când agresorul se pregătea să plece, bătrâna a strigat după ajutor, iar un vecin a alertat autorităţile. Poliţiştii sosiţi la faţa locului l-au încătuşat pe violator şi l-au dus la secţie.

"M-a mai violat o dată şi atunci m-a rugat să-l iert. Şi l-am iertat că îmi mai aduce apă, îmi mai crapă lemne şi mă mai ajută la treburile gospodăreşti. Dar de data asta nu-l mai iert", a adăugat femeia.